Viața după ISIS. Comercianții din Mosul își redeschid afacerile interzise de jihadiști

61914972
Getty

Orașul Mosul, în care locuiesc 2.5 milioane de persoane, a suferit mari pierderi după ce forțele irakiene au fost alungate de militanții jihadiști, în iunie 2014.

Astfel, la scurt timp, a început distrugerea celui de-al doilea oraș ca mărime din Irak: numeroase clădiri s-au prăbușit, rezidenții au fugit din calea războiului, multe vieți inocente și-au găsit sfârșitul. Mosulul nu a fost afectat doar de o criză umanitară, ci și de una economică, scrie CNN.

Mosul

Sub teroarea grupării Stat Islamic, numeroase magazine și buticuri au fost închise, iar altele complet distruse.

Apoi, în octombrie 2016, premierul irakian Haider al-Abadi și-a declarat intenția de a recăpăta controlul asupra orașului Mosul, astfel că, timp de nouă luni, aici s-au dat bătălii sângeroase. În luna iulie a acestui ani, forțele guvernamentale irakiene și-au anunțat victoria: Mosulul a scăpat de ISIS.

În semn de celebrare, mulți comercianți au început să își redeschidă magazinele. CNN a vorbit cu mai mulți patroni, care le-au povestit jurnaliștilor cum a fost viața lor în timpul ocupației jihadiste, cât și după aceea.

Dakheel Amir, comerciantul de băuturi spirtoase

Atunci când gruparea Stat Islamic a preluat controlul asupra Mosulului, Dakheel Amir, în vârstă de 37 de ani, a fugit în districtul Shekhan, situat la 45 de kilometri de orașul în care s-a născut, lăsându-și în urmă magazinul de băuturi spirtoase.

Sub regimul ISIS, vânzarea sau consumul de alcool erau ilegale.

Înainte ca jihadiștii să acapareze orașul, cele mai vândute băuturi alcoolice din magazinul lui Amir erau berea, whiskey-ul, vodka și o băutură spirtoasă numită arak. Deși majoritatea locuitorilor Mosulului sunt musulmani suniți, care nu consumă alcool, există o comunitate numeroasă de creștini și yazidiți, care consumă.

Amir, care este membru al comunității yazidite din Irak, comercializează alcool în buticul lui situat în orășelul Bashiqa, situat la 20 de kilometri nord-est de Mosul.

Mosul

După recapturarea Mosulului de forțele irakiene, Amir s-a întors în oraș, să-și reconstruiască magazinul care a fost ars, până la temelii, de militanții SI.

„Stau bine cu vânzările, chiar mai bine decât înainte. Dar acum trăiesc cu o frică de necunoscut”, a spus el.

Din acest motiv, și-a construit o un gard din fier, în jurul magazinului, ca să îl protejeze de potențiale atacuri. El spune că, deși orașul a scăpat de jihadiști, oamenii vor rămâne mereu cu o temere. Din acest motiv, a refuzat chiar și să îi fie fotografiat magazinul.

Abdullah Risan, vânzătorul de haine pentru femei

Abdullah Risan, în vârstă de 40 de ani, mărturisește că a fost foarte dificil să vândă haine femeilor sub regimul jihadiștilor.

„Majoritatea hainelor pe care noi le vindeam, erau considerate interzise. Totul cu excepția hainelor de culoare neagră”, a spus el.

Înainte ca ISIS să ocupe orașul, el vindea lenjerie intimă, rochii, fuste și blugi, însă după aceea a trebuit să scape de aceste haine. Gruparea a permis comercianților să vândă doar haine care acopereau întregul corp al femeilor, inclusiv mâinile și picioarele. Mai mult, acestea acestea trebuiau să fie complet negre, fără vreun semn distinctiv pe ele.

Mai mult de atât, comercianților le era interzis să expună hainele pe manechine, iar bărbaților li s-a interzis să vândă lenjerie intimă pentru femei. Acum, că orașul a scăpat de jihadiști, afacerea lui Abdullah Risan înflorește.

„Viața a revenit la normal, în multe feluri. Vindem tot ce ne dorim, fără să ne fie frică”, a mai spus el.

Mosul

Sarmad Habib, vânzătorul de CD-uri

Sarmad Habib, în vârstă de 32 de ani, abia își începuse afacerea când gruparea Stat Islamic a intrat în Mosul. Odată ce orașul a trecut sub controlul jihadiștilor, muzica și cântatul au fost interzise, pe motiv că sunt forme de a invoca diavolul.

În loc să închidă magazinul în care vindea CD-uri cu muzică și DVD-uri cu filme, bărbatul a decis să îl transforme într-o cafenea. Chiar și așa, a fost expus atacurilor jihadiștilor, care au transformat clădirea în moloz.

„De când a fost eliberat orașul, am putut să îmi redeschid magazinul, unde vând cea mai recentă muzică, cât și CV-uri cu cele mai noi filme. Cererea este mare”, a spus el.

Mosul

Issam Rabie, vânzătorul de telefoane

Bărbatul în vârstă de 29 de ani vinde ceea ce, în Mosul, sunt considerate cele mai importante produse: telefoane și cartele SIM.

„Unii oameni lucrează luni la rând să cumpere un telefon inteligent. Cu toate acestea, în timpul regimului jihadist, vânzarea de telefoane a fost interzisă complet”, a spus Issam Rabie.

Jihadiștii au luat cu asalt magazinul și au distrus telefoanele, pentru că nu voiau ca oamenii să filmeze și fotografieze ceea ce se întâmpla în Mosul. Dacă cineva era prins cu un telefon inteligent, posesorul lui era reținut, iar telefonul confiscat.

Astfel, mulți oameni au optat pentru telefoane mai vechi, cu care puteau doar să trimită SMS-uri sau să efectueze apeluri. Chiar și așa, folosirea în public a telefonului mobil putea atrage după sine o amendă pe numele posesorului.

După ce orașul a scăpat de jihadiști, cererea pentru telefoane inteligente a crescut semnificativ, iar afacerea lui Issam Rabie înflorește.

Abu Ali, vânzătorul de țigări

Atât fumatul în public, cât și cel în spațiul privat, au fost interzise în timpul ocupației ISIS în Mosul. Abu Ali, în vârstă de 57 de ani, povestește că a avut nevoie de o lună ca să scape de stocul de țigări pe care îl deținea, atunci când gruparea a intrat în Mosul.

„Frumusețea situației a fost că mulți membri ai grupării erau fumători. Așa că, atunci când a intrat în vigoare interdicția, ei contactau distribuitorii, sub acoperire”, a spus el.

În prezent, este din nou legală vânzarea de țigări, iar Abu Ali spune că vinde cele mai scumpe țigări.

Hassan Ali, vânzătorul de jucării

În timpul ocupației jihadiste, orice jucărie care semăna cu un om sau cu un animal a fost interzisă, pe motiv că este o întruchipare a imaginii lui Dumnezeu.

Hassan Ali, în vârstă de 27 de ani, deținea un magazin, care a devenit interzis odată ce gruparea Stat Islamic a preluat controlul. Totodată, jihadiștii au interzis chiar și jucăriile muzicale.

„Am avut mult de pierdut în perioada asta. Mulți dintre noi au fost obligați să își închidă mahazinele și să vândă alte produse, care nu aduceau profit”, a spus el.

La câteva luni de la eliberarea jihadiștilor, Hassan Ali spune că oamenii cer multe jucării pentru copii, întrucât aceștia au avut mult de suferit în timpul ocupației.

Articol recomandat de sport.ro
A dezvăluit relația cu Cristiano Ronaldo după nunta fotbalistului cu Georgina Rodriguez: ”E de prost gust!”
A dezvăluit relația cu Cristiano Ronaldo după nunta fotbalistului cu Georgina Rodriguez: ”E de prost gust!”
Citește și...
Cea mai valoroasă locuință din lume, scoasă la vânzare. FOTO

În sudul Franței este considerată a se afla cea mai valoroasă locuință din lume.

Criza din Golf, provocată de organizarea Campionatului Mondial de Fotbal în Qatar

Şeful forţor de securitate din Dubai susţine că izolarea diplomatică a Qatarului nu are legătură cu terorismul, ci cu fotbalul.

Vulcanul Shinmoedake continuă să erupă, după 6 ani de inactivitate

Locuitorii din sud-vestul Japoniei au devenit joi din ce în ce mai îngrijorați din cauza vulcanul Shinmoedake, care continuă să erupă.

Recomandări
Dunărea a secat atât de mult încât bacurile nu mai pot circula. Pe alocuri apa ajunge până la genunchi

Seceta de pe Dunăre pune în pericol circulația cu bacurile. Mai mulți operatori au anunțat că au suspendat trecerile după ce nivelul apei a scăzut la un nou minim istoric.

Filmul „Nu e locul tău aici”, cu Adrian Văncică în rolul principal, marele câștigător al Festivalului de Film de la Locarno

„Nu e locul tău aici”, regizat de Florin Șerban, a câștigat la Festivalul Internațional de Film de la Locarno Leopardul de Aur/Marele Premiu, Premiul Europa Cinemas Label și o Mențiune specială pentru interpretare.

Paturi goale și cheltuieli uriașe în spitalele mici. În unele unități, peste 90% din venituri se duc pe salarii

Unul din 3 paturi pentru pacienții acuți rămâne neocupat în spitalele din România deși marile unități de urgență sunt frecvent supraaglomerate.