Peste 900 de trupuri neînsuflețite au fost recuperate până acum în cele două țări, iar de peste 4.200 de oameni nu se știe nimic. Aproape 600 dintre aceștia sunt cetățeni străini.

Atenție, urmează imagini și informații cu un puternic impact emoțional.

Pe măsură ce echipele de salvare au reușit să restabilească legăturile cu autoritățile locale, a crescut și bilanțul victimelor.

Azadeh Moshiri, corespondent BBC: Încercăm să ajungem din districtul Kathmandu spre districtul Rasuwa, una dintre zonele lovite de viitură. Și după cum se observă aici, toarnă cu găleata, ceea ce înseamnă că aceste drumuri, care erau oricum greu de străbătut, sunt pline de apă. Am trecut mai devreme pe lângă trei buldozere care deblochează drumurile, dar, evident, să treci pe aici este extrem de dificil.”

Echipele de salvare fac eforturi disperate să ajungă la cei peste 830 de angajați ai unei hidrocentrale, despre care se crede că ar fi rămas blocați în tuneluri după viitura înfricoșătoare de miercurea trecută. Cu ajutorul unor echipamente de foraj s-au făcut două găuri în pereții tunelurilor, pe unde se pompează aer și se aruncă alimente. De la o altă hidrocentrală măturată de șuvoaie au fost salvați sâmbătă în jur de 100 de lucrători.

Ram Chandra, salvat din tunel: „Am stat atârnat de un inel de pe tavan, în timp ce apa creștea sub mine.”

Amar Bista, salvator: „N-am cuvinte să descriu ce am găsit acolo, zeci, sute de oameni fără pic de mâncare de atâtea zile. Parcă am pătruns într-o altă realitate.”

Printre victimele catastrofei se numără și această fetiță de 5 ani, care se îndrepta spre școală cu autobuzul.

Rajkumar, tatăl fetiței: „Visul meu era ca fetița mea să facă școală, astfel încât educația să-i asigure o viață mai bună. Pentru asta munceam din greu, dar acum s-a ales praful de tot.”

Dar în mijlocul valului imens de durere apar și povești care aduc un crâmpei de speranță. Niște profesori au reușit să își evacueze elevii în ultima clipă.

Mamă: „Profesorii le-au spus că are loc o inundație și că ar trebui să-și lase gențile și pachețelele și să iasă. Așa au reușit să supraviețuiască.”

Mamă: „Fiul meu este în viață și asta este cea mai mare fericire a mea. Genți, cărți și obiecte mai putem cumpăra.”

Toți copiii scoși din clase au fost duși de urgență pe un deal din apropiere. Între timp, directorul a reușit să îi anunțe pe șoferii autobuzelor care aduceau spre școală alți elevi să se întoarcă din drum.