Cine este Maia Sandu, prima femeie președinte din istoria Republicii Moldova
Maia Sandu, candidata partidului pro-european Acțiune și Solidaritate, va fi prima femeie președinte a Republicii Moldova. Ea a câştigat cel de-al doilea tur al alegerilor cu 57,75% din voturi, faţă de 42,25% obţinute de socialistul Igor Dodon.
Maia Sandu are 48 de ani, nu este căsătorită, are studii economice și vorbește engleza, rusa și spaniola.
Candidata Partidului Acțiune și Solidaritate a obținut în 2010 un master în administrația publică la Harvard, iar între 2010 și 2012 a fost consiliera directorului executiv al Băncii Mondiale.
După 2 ani în care a câștigat 10.000 de dolari pe lună la Washington, Maia Sandu s-a întors la Chișinău și a preluat Ministerul Educației.
A introdus camere de supraveghere la examenul de Bacalaureat și a scurtat vacanțele, măsuri care au provocat proteste de stradă.
S-a declarat în favoarea unirii Republicii Moldova cu România
Tot Maia Sandu a cerut procuraturii să verifice dacă actele de studii ale fostului său șef, premierul Chiril Gaburici, sunt autentice. După verificări, s-a constatat că actele sunt false, iar Gaburici și-a dat demisia.
În 2014 aderă la Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), dar spune că nu este, oficial, membru al acestuia.
Cu toate acestea, în 2015 devine premier interimar din partea formațiunii care o desemnează, într-o primă fază, și candidat la funcția de prim-ministru.
Îi retrage însă ulterior candidatura, iar în decembrie 2015 Maia Sandu pune bazele propriei formațiuni politice, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS).
În februarie 2016, Maia Sandu declara la Pro TV Chișinău că ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu România.
A ajuns în turul II al prezidențialelor și în 2016
În august 2016, Maia Sandu este desemnată oficial candidatul PAS la alegerile prezidențiale din R. Moldova, unde intră în turul II, alături de Igor Dodon, după ce, în primul tur, s-a clasat a doua.
În scrutinul decisiv, din noiembrie 2016, candidata PAS este învinsă de Dodon, care câștigă alegerile prezidențiale cu 52,11%.
Pe 8 iunie 2019 a fost desemnată premier al Republicii Moldova, dar în aceeași zi Curtea Constituțională a declarat numirea acesteia ca neconstituțională, ceea ce va declanșa o criză politică.
Pe 12 noiembrie 2019, Guvernul Maia Sandu a fost demis prin moțiune de cenzură.
În 2020, Maia Sandu a decis să candideze din nou la alegerile prezidențiale, din partea PAS.
A câștigat primul tur cu peste 36% din voturile alegătorilor, devansându-l pe președintele în funcție Igor Dodon cu 3,5 puncte procentuale.
A doua zi după anunțarea rezultatelor, candidații de dreapta Andrei Năstase, Octavian Țîcu, Dorin Chirtoacă și Tudor Deliu și-au exprimat sprijinul pentru Maia Sandu în turul II.
Maia Sandu: Președinția nu este un privilegiu, ci o mare responsabilitate
Maia Sandu, a declarat luni că victoria în alegerile prezidenţiale de duminică nu reprezintă "un premiu sau un privilegiu", ci "o mare responsabilitate".
Ea a afirmat, într-o conferinţă de presă, că "solidaritatea şi unitatea moldovenilor au uimit o lume întreagă", subliniind că victoria şi puterea sunt ale cetăţenilor. Totodată, preşedintele ales a promis alegătorilor că va preţui şi consolida unitatea manifestată de aceştia în alegerile de duminică, potrivit Agerpres.
"Încrederea acordată mă onorează şi mă motivează să continuăm pe calea reformării clasei politice. Mandatul de preşedinte pentru mine nu este un premiu sau un privilegiu. Este o mare responsabilitate. Înţeleg că urmează patru ani de muncă asiduă pentru a reclădi instituţiile statului, dar puterea adevărată e cea oferită de popor. Votul oamenilor dă puterea adevărată necesară pentru a schimba lucrurile şi sunt multe lucruri pentru a fi schimbate", a precizat Maia Sandu.
Etichete: Maia Sandu, Republica Moldova,
Dată publicare:
