Imaginile publicate pe rețelele sociale arată Tabăra IV, cel mai înalt loc de campare de pe Pământ, plină de grămezi de gunoaie lăsate în urmă de grupurile de alpiniști. Zeci de corturi galbene uzate flutură în bătaia vântului puternic, potrivit Daily Mail.
Situată în Pasul Sudic (South Col), Tabăra IV se află între Everest și Lhotse, cel mai înalt, respectiv al patrulea cel mai înalt munte din lume. La aproximativ 7.900 de metri altitudine, campamentul reprezintă ultimul loc de odihnă înainte ca alpiniștii să încerce ascensiunea finală prin așa-numita „Zonă a Morții” către vârful Everestului, aflat la 8.849 de metri.
„Ceea ce ar trebui să fie unul dintre cele mai extraordinare locuri de pe planetă a devenit, în multe privințe, una dintre cele mai urâte fețe ale comercializării Everestului. Corturi abandonate, butelii de oxigen goale, conserve, echipamente rupte și alte deșeuri sunt împrăștiate în Pasul Sudic, transformând cel mai înalt campament din lume într-un cimitir al echipamentelor de alpinism. Muntele merită mai mult”, a transmis luni contul Everest Today pe platforma X.
Număr record de alpiniști pe Everest
Un număr record de 274 de persoane au ajuns pe Everest prin Nepal într-o singură zi din luna mai, iar afluxul de vizitatori a agravat problema deșeurilor. Deși au existat numeroase încercări de curățare a gunoaielor acumulate de-a lungul anilor, altitudinea extremă și condițiile meteorologice severe fac ca aceste operațiuni să fie extrem de periculoase.
Vremea favorabilă se poate transforma rapid într-o furtună de zăpadă, iar nivelul de oxigen este de aproximativ o treime din cel existent la nivelul mării. Mii de alpiniști au urcat pe Everest de când muntele a fost cucerit pentru prima dată, în 1953, de Edmund Hillary și Tenzing Norgay. Recordul de 274 de persoane care au atins vârful într-o singură zi, pe 20 mai, a depășit precedentul record stabilit pe 22 mai 2019, când 223 de alpiniști au ajuns în vârf pe ruta sudică din Nepal.
Imagini filmate cu drona au surprins sute de persoane stând la coadă pentru a urca pe munte, profitând de vremea favorabilă din luna mai. Situația a reaprins dezbaterile privind comercializarea excesivă a Everestului. Aproape 500 de alpiniști străini au primit anul acesta permise de ascensiune, un nou record, în timp ce experții continuă să avertizeze asupra supraaglomerării și a riscurilor de siguranță.
Tone de deșeuri și corpuri recuperate de pe munte
Majoritatea alpiniștilor folosesc oxigen suplimentar pentru a traversa „Zona Morții”, porțiunea muntelui situată la peste 8.000 de metri altitudine. Chiar și în aceste condiții, specialiștii recomandă ca nimeni să nu petreacă mai mult de 20 de ore în această zonă. În 2024, un grup de șerpași și soldați nepalezi a reușit să adune 11 tone de deșeuri și să recupereze patru cadavre de pe munte. Misiunea nu a fost deloc ușoară. Echipei i-au trebuit două zile pentru a recupera unul dintre corpurile complet acoperite de gheață.
„Gunoaiele găsite acolo erau în principal corturi vechi, ambalaje alimentare, cartușe de gaz, butelii de oxigen, saci pentru corturi și corzi folosite la escaladă și la fixarea corturilor”, a declarat Ang Babu Sherpa, liderul echipei de curățare.
O parte dintre deșeurile descoperite aveau o vechime de 69 de ani
Din septembrie 2025, alpiniștii trebuie să plătească 15.000 de dolari pentru un permis de ascensiune, față de taxa anterioară de 11.000 de dolari, aceasta fiind prima majorare din aproape un deceniu.
Experții critică frecvent Nepalul pentru numărul mare de permise acordate, care duce uneori la ambuteiaje periculoase și cozi lungi în apropierea vârfului, unde nivelul natural de oxigen este insuficient pentru supraviețuirea umană. Organizatorii expedițiilor recunosc existența riscurilor, însă susțin că acestea pot fi gestionate.
„Dacă echipele au suficient oxigen, nu este o problemă majoră”, a declarat pentru Reuters Lukas Furtenbach, reprezentant al companiei austriece Furtenbach Adventures.
