Această frică este atât de profundă, încât numărul lipsește adesea din lifturi, din numerotarea camerelor de hotel și chiar de pe plăcuțele de înmatriculare.
Ce înseamnă numărul 4 în cultura chineză
În cultura chineză, numerele nu sunt privite doar ca simple cifre. Ele primesc semnificații în funcție de felul în care sună atunci când sunt rostite. Dacă pronunția unui număr seamănă cu un cuvânt asociat cu norocul sau cu ghinionul, oamenii ajung să lege acel număr de aceeași idee. De aceea, numerele au un rol important în viața de zi cu zi. Mulți oameni țin cont de ele atunci când aleg un număr de telefon, o plăcuță de înmatriculare, un etaj într-o clădire sau chiar data unei nunți ori a unui eveniment important.
Unul dintre cele mai apreciate numere este 8. În limba chineză, felul în care se pronunță seamănă cu termenul asociat cu bogăția și prosperitatea. Din acest motiv, cifra este văzută ca un simbol al succesului financiar și al norocului. Importanța acestui număr se vede și în evenimentele publice. Deschiderea Jocurilor Olimpice de la Beijing a avut loc pe 8 august 2008, la ora 8 și 8 minute seara, tocmai pentru a sublinia simbolistica pozitivă a cifrei 8.
Numărul 4, asociat cu ghinionul
La polul opus se află numărul 4, considerat unul dintre cele mai nefavorabile numere din cultura chineză. Motivul este tot legat de pronunție. În limba chineză, felul în care se rostește cifra 4 seamănă foarte mult cu cuvântul „moarte”. Din această cauză, mulți oameni evită acest număr în viața de zi cu zi. În unele clădiri lipsesc etajele 4, 14 sau 24, exact cum în alte țări este evitat numărul 13.
Această superstiție influențează inclusiv imaginea socială a unei persoane. În cultura chineză contează foarte mult reputația și felul în care ești perceput de ceilalți. Chiar și tinerii care spun că nu cred în superstiții preferă să evite asocierea cu numărul 4, pentru a nu lăsa impresia că ignoră norocul familiei sau armonia casei. În timp, această credință a devenit și o formă de presiune socială. Oamenii respectă aceste reguli nu doar pentru că le cred, ci și pentru că societatea le tratează ca pe ceva important.
Percepția negativă asupra cifrei 4 devine și mai puternică atunci când este combinată cu alte numere. În multe cazuri, aceste combinații sună asemănător cu expresii asociate cu moartea, boala sau nenorocirea, conform Econstor.com.
94, asociat cu ideea de „moarte sigură”: Această combinație este interpretată de multe ori ca o referire directă la „moarte sigură”, motiv pentru care este evitată.
14, unul dintre cele mai evitate numere: În mandarină, pronunția pentru 14 seamănă foarte mult cu expresia „este moarte”. Există și o interpretare colocvială prin care combinația poate transmite ideea de „a vrea moartea” sau „se îndreaptă spre moarte”. În comunitățile cantoneze, numărul este și mai evitat, deoarece sună asemănător cu expresia „va muri cu siguranță”.
24, asociat cu pericolul și boala: În dialectul cantonez, această combinație este apropiată fonetic de expresia „ușor de murit”. Din acest motiv, mulți o consideră un semn rău pentru sănătate sau pentru afaceri.
74, asociat cu expresii negative: În mandarină, numărul 74 seamănă cu expresii precum „deja mort” sau „înfuriat până la moarte”. Și această combinație este privită ca una nefavorabilă.
49, considerat negativ și în Japonia: Influența acestei superstiții s-a extins și în Japonia. Acolo, numărul 49 este considerat foarte nefast, deoarece pronunția lui seamănă cu expresii care transmit ideea de „suferință până la moarte” sau „durere până la moarte”.
De ce numărul 4 este asociat cu moartea
Originea acestei temeri legate de numărul 4 vine, în primul rând, din limbă și din felul în care sună cuvintele în chineză. Limba chineză are un număr relativ mic de silabe, iar acest lucru face ca multe cuvinte să se pronunțe aproape identic. În mandarina standard, cuvântul pentru „moarte” și cifra „patru” au aproape aceeași pronunție. Diferența este dată doar de tonul folosit atunci când sunt rostite. În conversațiile rapide, în locurile zgomotoase sau în anumite dialecte, această diferență devine greu de observat, iar cele două cuvinte ajung să fie asociate automat în mintea oamenilor. Tocmai de aici a apărut ideea că numărul 4 aduce ghinion și este legat de moarte.
Asocierea dintre cifra 4 și moarte nu a rămas doar în limba mandarină. De-a lungul secolelor, ea s-a extins în multe dialecte chinezești și chiar în alte limbi asiatice influențate de cultura chineză. În multe cazuri, pronunția pentru „patru” și „moarte” a devenit atât de apropiată încât superstiția s-a păstrat și s-a transmis din generație în generație. În cantoneză, de exemplu, cele două cuvinte sună aproape identic. Din acest motiv, combinații precum 14 sau 24 sunt evitate foarte des. În dialectul shanghainez, asemănarea fonetică este și mai puternică în vorbirea de zi cu zi. Situații asemănătoare există și în hakka sau hokkien, unde diferențele dintre cele două cuvinte sunt foarte mici.
Influența culturii chineze a făcut ca această teamă să ajungă și în Japonia sau Coreea. În japoneză, pronunția sino-japoneză pentru cifra 4 este „shi”, exact același cuvânt folosit pentru „moarte”. Din cauza acestei omofonii perfecte, mulți japonezi preferă să folosească varianta „yon” atunci când spun cifra 4, tocmai pentru a evita asocierea negativă. În coreeană, situația este asemănătoare. Atât „patru”, cât și „moarte” se pronunță „sa”. Din acest motiv, în unele clădiri publice, lifturile evită să afișeze cifra 4 și folosesc în schimb litera „F”.
Studiul care a legat cifra 4 de decese
De-a lungul timpului, teama față de numărul 4 a atras și atenția cercetătorilor. În 2001, sociologul David Phillips, de la Universitatea California din San Diego, a publicat un studiu în British Medical Journal în care susținea că această superstiție ar putea avea efecte reale asupra sănătății. Cercetarea analiza date despre decese din Statele Unite pe o perioadă de 25 de ani. Autorii au observat că persoanele de origine chineză și japoneză ar fi avut mai multe decese provocate de probleme cardiace în ziua de 4 a fiecărei luni.
Fenomenul a fost numit „Efectul Câinelui din Baskerville”, după povestea în care un personaj moare de frică. Ideea cercetătorilor era că stresul psihologic provocat de superstiție ar putea declanșa probleme cardiace severe. În California, studiul susținea chiar că numărul deceselor ar fi fost cu până la 27% mai mare în ziua de 4. Pentru a demonstra cât de prezentă este această credință în viața de zi cu zi, cercetătorii au analizat inclusiv numerele de telefon ale restaurantelor chinezești și au observat că mulți proprietari evitau cifra 4 atunci când aveau posibilitatea să își aleagă numărul.
Totuși, studiul a fost criticat mai târziu de alți specialiști, care au spus că rezultatele au fost influențate de erori de analiză. Epidemiologul Gary Smith a arătat că autorii cercetării selectaseră doar câteva tipuri de boli cardiace, ignorând multe alte categorii în care nu apărea nicio creștere a deceselor în ziua de 4. Mai mult decât atât, cercetările ulterioare au arătat că, în Statele Unite, mortalitatea crește în mod natural la începutul fiecărei luni, din motive legate de stres, activitate și diferite procese administrative.
Atunci când datele au fost analizate pe perioade mai lungi și comparate cu alte zile ale lunii, nu s-a găsit nicio diferență reală care să demonstreze că ziua de 4 ar fi mai periculoasă decât alte date din calendar. De asemenea, nu s-au observat creșteri ale numărului de sinucideri sau accidente în rândul populației asiatice în această zi, ceea ce a slăbit și mai mult teoria potrivit căreia superstiția ar putea provoca direct moartea. În final, mulți cercetători au ajuns la concluzia că legătura dintre cifra 4 și creșterea deceselor a fost mai degrabă o anomalie statistică decât un fenomen real demonstrat științific.
