Ce urmează după ce Vladimir Putin a anexat 15% din suprafața Ucrainei, o zonă cât o ţară ca Portugalia

×
Codul embed a fost copiat

La fel ca atunci când preia un nou mandat de preşedinte, Vladimir Putin şi-a rezervat Sala Sfântul Gheorghe din Marele Palat al Kremlinului pentru oficializarea anexării a patru teritorii ucrainene.

Este vorba de 100.000 de km pătraţi, puţin peste 15% din suprafaţa Ucrainei, o zonă cât o ţară ca Portugalia. În fata audienţei spilcuite şi vizibil încordate, Putin a contrazis totuşi temerile celor care se aşteptau la surprize şi, mai ales, la anunţuri grave.

Vladimir Putin: „Popoarele desprinse de Moscova, odată cu destrămarea URSS, doar au fost informate că vor face parte din alte ţări, nu au fost consultate, nici n-au înţeles cu adevărat ce li se întâmplă. URSS nu poate fi înviata, dar nimic nu e mai puternic decât voinţa popoarelor de a se întoarce la patria mama”.

Joe Biden: „Statele Unite nu vor recunoaşte niciodată, niciodată, niciodată revendicările Rusiei asupra teritoriului suveran al Ucrainei.”

Citește și
„Oricât aș detesta un personaj”. CTP și-a ales „câștigătorul detașat” al dezbaterii candidaților la alegerile prezidențiale

Vladimir Putin: „Cei care controlează regimul de la Kiev să ştie că cetăţenii din cele patru teritorii, Donețk, Lugansk, Herson, Zaporojie, devin astăzi cetăţeni ai Rusiei şi aşa vor rămâne pentru vecie! Îndemn regimul de la Kiev să-şi retragă armele şi soldaţii de acolo şi să revină la masa negocierilor. Noi suntem gata pentru discuţii, dar să fie clar că, pentru Moscova, soarta celor 4 regiuni iese din discuţie. Ne vom proteja teritoriile cu toate forţele de care dispunem, vom face totul pentru a securiza teritoriul.”

Joe Biden: „Aşa-zisele referendumuri au fost o parodie, o parodie absolută. Rezultatele au fost orchestrate la Moscova. Adevărata voinţă a poporului este evidentă în fiecare zi în care ucainenii îşi sacrifica vieţile pentru libertatea şi independenţa ţării lor.”

Într-o recapitulare pe lung a tezelor sale favorite, Putin a dat lecţii de democraţie şi a ţinut o predică despre rusofobia, lăcomia şi ipocrizia Occidentului. Singura dată când a pomenit explicit de armele nucleare, a fost când a acuzat Statele Unite că au creat precedentul, folosindu-le în Japonia, în 1945.

De alfel, întregul discurs a fost un rechizitoriu împotriva Americii, căreia i-a atribuit vina pentru toate relele din lume. Şi, pe principiul divede et impera, preşedintele rus s-a străduit să întindă mâna europenilor. În opinia lui Putin, europenii sunt vasalii americanilor, adică victime şi ei ale lumii uni-polare conduse de Washington.

Vladimir Putin: „Europenii sunt la ordinele SUA, care duc o politică distructivă şi împing guvernele din Europa să-şi distrugă infrastructura, trădându-şi propriile popoare. Anglo-saxonii au ajuns să atace infrastructura gaziera din Marea Baltică. Prin sancţiunile împotriva Moscovei, occidentalii au dat dovadă de masochism.”

Discursul s-a încheiat pe o notă înaltă, în aplauzele asurzitoare ale demnitarilor ruşi.

Administatorii instalaţi de Moscova în cele 4 regiuni ucrainene anexate s-au îndreptat emoţionaţi către Putin şi, aşezaţi la mese separate, au semnat tratatele de integrare a teritoriilor în Federaţia Rusă.

La sfârşit, într-un moment de euforie neobişnuită, şi-au dat toţi mâinile, în condițiile în care, de obicei, Putin se ţine la distanţă de oricine.

Pe de altă parte, realitatea este că Rusia nu controlează complet niciunul dintre cele 4 teritorii, cel mai puţin Donețk şi Zaporojie.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt prezidențial: Cât despre regiunile Herson şi Zaporojie, nu ştiu, trebuie să verific. Nu vă pot răspunde acum.
Şi ce se va întâmpla cu porţiunile de teritorii neeliberate?
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt prezidențial: Vor fi eliberate.

Odată ce respectivele regiuni intră în componența Federației Ruse, Kremlinul va putea anunța eventuale intensificări ale răspunsului armat față de Ucraina pe principiul apărării propriului teritoriu. Doctrina militară a Federației Ruse permite și utilizarea armelor nucleare tactice dacă ”este pusă în pericol însăși existenţa statului rus”.

Pe de altă parte, conducerea ucraineană spune răspicat că anexarea nu schimbă nimic pe terenul de luptă, unde forţele Kievului continuă să fie în ofensivă. Zelenski s-a adresat direct poporului rus.

Volodimir Zelenski: „Ca să opriți (războiul), trebuie să-l opriți pe singurul rus care vrea război mai mult decât preţuieşte viaţa, viaţa voastră, a cetăţenilor Rusiei. 58.500 de soldaţi ruşi au murit în Ucraina. Guvernul rus vă minte când va spune că au murit 6.000 de oameni. 58.500 este numărul real.
Nu trebuie să muriţi şi voi în Ucraina, nici fiii voştri. Nu datoraţi asta nimănui, nici părinţilor, nici copiilor voştri, nici viitorului vostru şi al ţării voastre. Împotriviţi-vă morţii! Apăraţi-vă libertatea pe străzi!”

Vineri seară, de voie ori aduşi cu forţa, moscoviţii celebrează extinderea Federaţiei ruse la un concert pop organizat în Piaţa Rosie, chiar sub zidurile Kremlinului.

Preşedintele Zelenski s-a întâlnit cu comandanţi militari pentru a discuta cu privire la un plan de "eliberare"

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit vineri cu comandanţi militari pentru a discuta cu privire la un "plan de eliberare" a teritoriului ucrainean ocupat de ruşi, relatează Reuters.

Zelenski a indicat într-un mesaj postat pe Telegram că el şi comandanţi militari au discutat şi despre furnizările de arme pentru forţele armate ale ţării, precum şi despre posibile planuri ale Rusiei în urma invaziei sale în Ucraina.

Preşedintele ucrainean a declarat că nu va negocia cu Rusia atât timp cât Vladimir Putin se află la putere, la scurt timp după ce liderul rus a cerut Ucrainei să depună armele.

Articol recomandat de sport.ro
”Scandalos!” Kosovarii au ”explodat” după ce au văzut ce scrie în raportul meciului România - Kosovo
”Scandalos!” Kosovarii au ”explodat” după ce au văzut ce scrie în raportul meciului România - Kosovo
Citește și...
Rusia a fost atacată în premieră cu rachete americane cu rază lungă de acțiune. Ținta vizată de forțele Kievului
Rusia a fost atacată în premieră cu rachete americane cu rază lungă de acțiune. Ținta vizată de forțele Kievului

Ucraina a folosit, marți, în premieră, rachete balistice ATACMS furnizate de SUA pentru a lovi teritoriul rus, informează Baha, care citează RBC-Ucraina.

Decizia șocantă luată de Putin la scurt timp după ce Biden a permis Ucrainei în adâncul teritoriului Rusiei
Decizia șocantă luată de Putin la scurt timp după ce Biden a permis Ucrainei în adâncul teritoriului Rusiei

Preşedintele rus Vladimir Putin a aprobat marţi o doctrină nucleară actualizată care permite răspunsuri cu arme nucleare la atacurile convenţionale care ameninţă suveranitatea Rusiei, transmit EFE şi Reuters.

Situație bizară în Spania. O femeie a fost arestată după ce a încercat să intre în propria casă, ocupată ilegal de imigranți
Situație bizară în Spania. O femeie a fost arestată după ce a încercat să intre în propria casă, ocupată ilegal de imigranți

Situție bizară în Spania. O femeie nu poate intra în locuința sa care în ultimii doi ani a fost ocupată de imigranți. În plus, chiar și atunci când a reuși să se mute, după inundațiile devastatoare, ea a fost arestată.

Recomandări
Atenționare de viscol în România. Meteorologii au emis un avertisment. Va ninge și în București HARTĂ
Atenționare de viscol în România. Meteorologii au emis un avertisment. Va ninge și în București HARTĂ

Meteorologii anunță ninsori și viscol la munte și strat consistent de zăpadă în următoarele zile, în zonele montane. Iar mai multe regiuni vor fi miercuri sub Cod galben de vânt puternic. Și în București ar putea veni ninsorile în weekend.

Câți bani a încasat statul, până acum, de pe urma amnistiei fiscale. Cea mai mare plată a fost de 2,4 miliarde de lei
Câți bani a încasat statul, până acum, de pe urma amnistiei fiscale. Cea mai mare plată a fost de 2,4 miliarde de lei

Amnistia fiscală a adus până acum în conturile Ministerului Finanțelor suma de 3,6 miliarde de lei, iar până la 20 decembrie aceasta poate aduce între 5,5 și 6 miliarde de lei, informează Profit.ro.

Câți președinți a avut România după Revoluție. Lista completă și cele mai importante momente din carierele lor
Câți președinți a avut România după Revoluție. Lista completă și cele mai importante momente din carierele lor

După Revoluția din 1989, România a trecut prin multe schimbări, inclusiv la nivelul președinției. De-a lungul acestor aproape trei decenii, am avut președinți care au marcat diferit istoria țării.