Ce urmează după ce Vladimir Putin a anexat 15% din suprafața Ucrainei, o zonă cât o ţară ca Portugalia

×
Codul embed a fost copiat

La fel ca atunci când preia un nou mandat de preşedinte, Vladimir Putin şi-a rezervat Sala Sfântul Gheorghe din Marele Palat al Kremlinului pentru oficializarea anexării a patru teritorii ucrainene.

Este vorba de 100.000 de km pătraţi, puţin peste 15% din suprafaţa Ucrainei, o zonă cât o ţară ca Portugalia. În fata audienţei spilcuite şi vizibil încordate, Putin a contrazis totuşi temerile celor care se aşteptau la surprize şi, mai ales, la anunţuri grave.

Vladimir Putin: „Popoarele desprinse de Moscova, odată cu destrămarea URSS, doar au fost informate că vor face parte din alte ţări, nu au fost consultate, nici n-au înţeles cu adevărat ce li se întâmplă. URSS nu poate fi înviata, dar nimic nu e mai puternic decât voinţa popoarelor de a se întoarce la patria mama”.

Joe Biden: „Statele Unite nu vor recunoaşte niciodată, niciodată, niciodată revendicările Rusiei asupra teritoriului suveran al Ucrainei.”

Citește și
Cary-Hiroyuki Tagawa
Unul dintre cei mai buni actori ai Japoniei, Cary-Hiroyuki Tagawa, celebru la Hollywood, a murit în urma unui AVC

Vladimir Putin: „Cei care controlează regimul de la Kiev să ştie că cetăţenii din cele patru teritorii, Donețk, Lugansk, Herson, Zaporojie, devin astăzi cetăţeni ai Rusiei şi aşa vor rămâne pentru vecie! Îndemn regimul de la Kiev să-şi retragă armele şi soldaţii de acolo şi să revină la masa negocierilor. Noi suntem gata pentru discuţii, dar să fie clar că, pentru Moscova, soarta celor 4 regiuni iese din discuţie. Ne vom proteja teritoriile cu toate forţele de care dispunem, vom face totul pentru a securiza teritoriul.”

Joe Biden: „Aşa-zisele referendumuri au fost o parodie, o parodie absolută. Rezultatele au fost orchestrate la Moscova. Adevărata voinţă a poporului este evidentă în fiecare zi în care ucainenii îşi sacrifica vieţile pentru libertatea şi independenţa ţării lor.”

Într-o recapitulare pe lung a tezelor sale favorite, Putin a dat lecţii de democraţie şi a ţinut o predică despre rusofobia, lăcomia şi ipocrizia Occidentului. Singura dată când a pomenit explicit de armele nucleare, a fost când a acuzat Statele Unite că au creat precedentul, folosindu-le în Japonia, în 1945.

De alfel, întregul discurs a fost un rechizitoriu împotriva Americii, căreia i-a atribuit vina pentru toate relele din lume. Şi, pe principiul divede et impera, preşedintele rus s-a străduit să întindă mâna europenilor. În opinia lui Putin, europenii sunt vasalii americanilor, adică victime şi ei ale lumii uni-polare conduse de Washington.

Vladimir Putin: „Europenii sunt la ordinele SUA, care duc o politică distructivă şi împing guvernele din Europa să-şi distrugă infrastructura, trădându-şi propriile popoare. Anglo-saxonii au ajuns să atace infrastructura gaziera din Marea Baltică. Prin sancţiunile împotriva Moscovei, occidentalii au dat dovadă de masochism.”

Discursul s-a încheiat pe o notă înaltă, în aplauzele asurzitoare ale demnitarilor ruşi.

Administatorii instalaţi de Moscova în cele 4 regiuni ucrainene anexate s-au îndreptat emoţionaţi către Putin şi, aşezaţi la mese separate, au semnat tratatele de integrare a teritoriilor în Federaţia Rusă.

La sfârşit, într-un moment de euforie neobişnuită, şi-au dat toţi mâinile, în condițiile în care, de obicei, Putin se ţine la distanţă de oricine.

Pe de altă parte, realitatea este că Rusia nu controlează complet niciunul dintre cele 4 teritorii, cel mai puţin Donețk şi Zaporojie.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt prezidențial: Cât despre regiunile Herson şi Zaporojie, nu ştiu, trebuie să verific. Nu vă pot răspunde acum.
Şi ce se va întâmpla cu porţiunile de teritorii neeliberate?
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt prezidențial: Vor fi eliberate.

Odată ce respectivele regiuni intră în componența Federației Ruse, Kremlinul va putea anunța eventuale intensificări ale răspunsului armat față de Ucraina pe principiul apărării propriului teritoriu. Doctrina militară a Federației Ruse permite și utilizarea armelor nucleare tactice dacă ”este pusă în pericol însăși existenţa statului rus”.

Pe de altă parte, conducerea ucraineană spune răspicat că anexarea nu schimbă nimic pe terenul de luptă, unde forţele Kievului continuă să fie în ofensivă. Zelenski s-a adresat direct poporului rus.

Volodimir Zelenski: „Ca să opriți (războiul), trebuie să-l opriți pe singurul rus care vrea război mai mult decât preţuieşte viaţa, viaţa voastră, a cetăţenilor Rusiei. 58.500 de soldaţi ruşi au murit în Ucraina. Guvernul rus vă minte când va spune că au murit 6.000 de oameni. 58.500 este numărul real.
Nu trebuie să muriţi şi voi în Ucraina, nici fiii voştri. Nu datoraţi asta nimănui, nici părinţilor, nici copiilor voştri, nici viitorului vostru şi al ţării voastre. Împotriviţi-vă morţii! Apăraţi-vă libertatea pe străzi!”

Vineri seară, de voie ori aduşi cu forţa, moscoviţii celebrează extinderea Federaţiei ruse la un concert pop organizat în Piaţa Rosie, chiar sub zidurile Kremlinului.

Preşedintele Zelenski s-a întâlnit cu comandanţi militari pentru a discuta cu privire la un plan de "eliberare"

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit vineri cu comandanţi militari pentru a discuta cu privire la un "plan de eliberare" a teritoriului ucrainean ocupat de ruşi, relatează Reuters.

Zelenski a indicat într-un mesaj postat pe Telegram că el şi comandanţi militari au discutat şi despre furnizările de arme pentru forţele armate ale ţării, precum şi despre posibile planuri ale Rusiei în urma invaziei sale în Ucraina.

Preşedintele ucrainean a declarat că nu va negocia cu Rusia atât timp cât Vladimir Putin se află la putere, la scurt timp după ce liderul rus a cerut Ucrainei să depună armele.

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Cele trei stadioane pe care poate juca România la Cupa Mondială din 2026
GALERIE FOTO Cele trei stadioane pe care poate juca România la Cupa Mondială din 2026
Citește și...
Unul dintre cei mai buni actori ai Japoniei, Cary-Hiroyuki Tagawa, celebru la Hollywood, a murit în urma unui AVC
Unul dintre cei mai buni actori ai Japoniei, Cary-Hiroyuki Tagawa, celebru la Hollywood, a murit în urma unui AVC

Cary-Hiroyuki Tagawa, devenit celebru datorită rolurilor sale din filme precum "Mortal Kombat" (1995), "Pearl Harbor" (2001) şi "Ultimul împărat" - "The Last Emperor" - (1987), a încetat din viaţă la vârsta de 75 de ani.

Şapte persoane au murit și 11 au fost rănite în Turcia după ce un autobuz s-a ciocnit cu un camion
Şapte persoane au murit și 11 au fost rănite în Turcia după ce un autobuz s-a ciocnit cu un camion

Şapte persoane au murit şi 11 au fost rănite sâmbătă, când un autobuz s-a izbit de un camion pe o autostradă din sudul Turciei, potrivit unui comunicat al biroului guvernatorului local, informează AFP.

Un copil din Afganistan a fost obligat să execute public un bărbat care i-a ucis 12 rude, în fața a 80.000 de oameni. VIDEO
Un copil din Afganistan a fost obligat să execute public un bărbat care i-a ucis 12 rude, în fața a 80.000 de oameni. VIDEO

Talibanii din Afganistan au obligat un băiat de 13 ani să execute public un bărbat, în faţa a zeci de mii de oameni, după ce acesta fusese găsit vinovat de uciderea a peste 12 membri ai familiei copilului.

Recomandări
Rusia a lansat un atac masiv cu rachete asupra Ucrainei, chiar înaintea negocierilor de pace dintre Kiev și Washington
Rusia a lansat un atac masiv cu rachete asupra Ucrainei, chiar înaintea negocierilor de pace dintre Kiev și Washington

Rusia a lansat un atac masiv cu drone și rachete asupra Ucrainei în timpul nopții de vineri spre sâmbătă, în timp ce Kievul se pregătește să discute cu SUA despre încheierea unui acord de pace.

MAI: 21 de sesizări în campania pentru alegerile locale parțiale. Amendă de 4.500 lei pentru distrugerea unui afiș
MAI: 21 de sesizări în campania pentru alegerile locale parțiale. Amendă de 4.500 lei pentru distrugerea unui afiș

Reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne au anunțat că, în timpul campaniei pentru alegerile locale parțiale, au fost înregistrate 21 de sesizări privind posibile fapte nelegale, dintre care 13 au fost confirmate, iar șase sunt încă investigate.

Criza apei i-a costat pe locuitorii din Prahova și Dâmbovița 120.000 euro pe zi. Restaurante și afaceri, forțate să caute apă
Criza apei i-a costat pe locuitorii din Prahova și Dâmbovița 120.000 euro pe zi. Restaurante și afaceri, forțate să caute apă

Criza apei din Prahova și Dâmbovița se îndreaptă spre o posibilă soluționare. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că vineri seară alimentarea cu apă va fi reluată treptat, dar a avertizat că apa nu va fi deocamdată potabilă.