Ce se ascunde în spatele scenariului unei eventuale cereri a Transnistriei de alipire la Rusia

transnistria
Shutterstock

Liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a convocat, pentru miercuri, 28 februarie, congresul „deputaţilor de toate nivelurile”, pentru a discuta despre consecinţele introducerii taxelor vamale pentru companiile din Transnistria.

Acest lucru ar „înrăutăţi” situaţia socio-economică a locuitorilor din stânga Nistrului. Opozantul transnistrean Ghenadie Ciorba este de părere că liderul de facto al regiunii a convocat congresul la ordinul Moscovei. Politicianul a spus că Tiraspolul va solicita, în cadrul congresului, anexarea regiunii la Federaţia Rusă, mai ales în condiţiile în care a doua zi Vladimir Putin are discursul anual în Consiliul Federaţiei. Declaraţia a stârnit îngrijorare şi o serie de reacţii, inclusiv din partea Ucrainei, care este direct interesată ca vecin al Transnistriei şi dar şi ca parte a formulei 5+2 de negociere a unei reglementări a conflictului transnistrean. Experţii în securitate, politicieni şi ambasadori spun că acest scenariu este puţin probabil şi reprezintă doar o nouă provocare la adresa Chişinăului.

Într-o postare pe o reţea socială, aşa-numitul opozant al regimului separatist din stânga Nistrului, Ghenadie Ciorba, a scris: "În 29 februarie, preşedintele rus Putin se va adresa Consiliului Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus - n.r.). Cel mai probabil, în baza analizei situaţiei, a fost emis un ordin de la Moscova pentru organizarea acestui congres (din Transnistria - n.r.), la care ar trebui exprimată cererea către Rusia a cetăţenilor care locuiesc pe malul stâng al Nistrului de a accepta Transnistria în Federaţia Rusă. În 29 februarie Putin va anunţa acest lucru în apelul său, iar Consiliul Federaţiei, în mod urgent, va decide să satisfacă cererea".

Într-o primă reacţie, Chişinăul a declarat că urmăreşte „cu atenţie” situaţia din regiunea transnistreană şi a adăugat că deocamdată „nu există temei” care să indice că situaţia din stânga Nistrului s-ar putea deteriora. Totodată, Chişinăul a spus că „speră” că „Tiraspolul îşi dă seama de consecinţele pe care şi le asumă în cazul unor măsuri pripite”, potrivit News.ro.

La 16 februarie, la Tiraspol, în cadrul unei runde de negocieri în format 1+1 (Chişinău - Tiraspol), vicepremierul pentru reintegrare din guvernul de la Chişinău, Oleg Serebrian, i-a reiterat reprezentantului regimului separatist de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, că soluţionarea conflictului transnistrean este posibilă doar pe cale paşnică, în interesul Republicii Moldova.

Citește și
Mărturia tinerei care a mers să reclame că un polițist a violat-o. Femeia spune că a fost ținută trei ore „înțepenită pe un scaun” în camera de interogatoriu

Ce spune Ucraina

Serviciul de spionaj ucrainean condus de Kirilo Budanov, Direcţia principală de informaţii a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR), a transmis joi că în evaluarea sa, Transnistria nu va cere să fie inclusă în componenţa Rusiei la congresul deputaţilor locali din 28 februarie. Purtătorul de cuvânt al GUR, Andrii Iusov, a declarat joi pentru Ukrainska Pravda că „această informaţie nu a fost confirmată încă”.

Ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Marko Şevcenko, a intervenit şi el în dezbaterea care s-a iscat după declaraţiile lui Ghenadie Ciorba.„Eu nu cred că, în prezent, când situaţia în război e clară şi înţelegem că ruşii nu pot veni până în Transnistria, nimeni nu o să le permită, eu nu cred că în această situaţie ei vor proclama independenţa sau vor cere lui Putin acceptarea în Federaţia Rusă”, a subliniat ambasadorul la TVR Moldova.

De asemenea, el a dat asigurări că Ucraina va răspunde oricărei solicitări de ajutor pe care i-ar adresa-o Republica Moldova. „Preşedintele Zelenski a declarat în mod public că, în caz de necesitate, dacă Guvernul de la Chişinău se va adresa în mod oficial după orice fel de asistenţă sau ajutor către Ucraina, demersul va fi luat în considerare şi asistenţa va fi acordată”, a precizat Marko Şevcenko.

Diplomatul ucrainean a atras atenţia că una din acţiunile pe care le-ar întreprinde cineva care vrea să destabilizeze Republica Moldova ar fi să-i deterioreze relaţiile cu vecinii. „Dacă cineva planifică o destabilizare sau ceva mai rău, la una din etapele realizării acestei idei, trebuie limitate cheile de acces la ajutor şi asistenţă şi să fie deteriorate relaţiile cu partenerii, ca cererea de asistenţă făcută în mod oficial să rămână fără răspuns. În cazul nostru răspunsul va fi şi va fi rapid”, a spus diplomatul ucrainean.

Anterior, Ucraina a catalogat în acelaşi mod - ca fiind tentative de învrăjbire între vecini - informaţii pe surse apărute în presa din R. Moldova potrivit cărora diplomaţii ucraineni de la Chişinău ar fi fost filaţi de serviciul de securitate al Republicii Moldova.

Ce spun experții

"Nu vedem indicii că ruşii ar vrea să facă acel tronson prin regiunea Odesa către Transnistria. Vedem mai degrabă o campanie de de presiune asupra autorităţilor Republicii Moldova, de mobilizare a alegătorilor lui Putin din Transnistria, ca ucrainenii să aloce mai multe forţe pentru a păzi tronsonul de frontieră cu Transnistria, dar şi pentru a crea haos, a determina autorităţile noastre să ia anumite acţiuni" - a comentat la TVR Moldova Andrei Curăraru, expert în probleme de securitate.

Preşedintele Comunităţii WatchDog.MD, Valeriu Paşa, crede, de asemenea, că scenariul alipirii Transnistriei la Federaţia Rusă este puţin probabil şi, susţine el, informaţiile care circulă în legătură cu congresul „seamănă mai mult cu o operaţiune de dezinformare sau mai bine spus de influenţare a opiniei publice”.

„De ce credem noi că este foarte puţin probabil ca acest scenariu să îndeplinească? În primul rând, dacă el ar urma să devină realitate, nu ar fi promovat în ajun, ci ar fi fost un fel de surpriză. (...) Cred că Putin nu este gata pentru recunoaşterea sau cu atât mai mult acceptarea regiunii transnistrene în Federaţia Rusă, pentru că nu are controlul la frontiera acestei regiuni. Ceea ce nu este cazul, de exemplu, al regiunilor separatiste din Georgia. Atât timp cât armata rusă nu poate ajunge în acest teritoriu, este foarte puţin probabil ca el să-şi asume riscul „acceptării” a acestei regiuni în componenţa Federaţiei Ruse. Nu o să o poată apăra în caz de ceva. Şi nu zic că asta ar provoca neapărat un conflict militar. Dar gândirea strategică rusească astăzi este dominată de termeni militari. Ei văd riscuri militare oriunde, respectiv această regiune va rămâne cu statu-quo-ul existent, cel mai probabil”, susţine Valeriu Paşa într-o înregistrare video publicat pe platforma condusă de el.

Alexandru Flenchea, fost viceprim-ministru pentru reintegrare, consideră că în spatele organizării congresului se află, de fapt, holdingului transnistrean Sheriff. „Ceea ce vreau să spun este că acesta va fi al doilea congres de când Sheriff a devenit singura forţă politică din Transnistria. Acest lucru se întâmplă atunci când Sheriff se simte ameninţat de condiţiile de seră în care este obişnuit să funcţioneze. Condiţii care nu implică plata taxelor şi a vămilor. Aşa ar trebui privit viitorul congres. Tiraspolul s-a gândit îndelung şi dureros cum să reacţioneze. În ceea ce priveşte pârghiile de presiune, setul de instrumente este aproape epuizat. Ei nu pot schimba situaţia, aşa că, evident, vor fi demersuri la congres. Este greu de spus încă cât de serioase vor fi acestea. Este clar că vor exista unele confruntări la nivel de declaraţii”, a comentat Flenchea marţi, în cadrul unei emisiuni a portalului media Nokta, scrie zonadesecuritate.md

Analistul politic Cristian Hriţuc reaminteşte că „din când în când, în războiul hibrid, apare subiectul Transnistria”, iar acum, apare cu ipoteza că Rusia anexează Transnistria. „Să mergem pe scenariul anexării: ce înseamnă asta. Transnistria rămâne izolată. Economic, energetic şi militar. Rusia n-ar putea să o ajute în niciun fel, atât timp cât nu ajunge cu trupele acolo. Cei 2000 de militari din trupele Gotr, cantonaţi în Transnistria, nu reprezintă o ameninţare majoră. Transnistria nu e condusă de liderii politici, ci de gruparea Sheriff, care îşi doreşte bani, nu război. Cred că e a treia sau a patra oară de când a început războiul, când Transnistria ajunge un subiect importat în discuţie şi se prezintă un risc iminent. E doar o tracasare din războiul hibrid”, a subliniat Hriţuc.

Istoricul şi analistul român Armand Goşu spune, la rândul său, că „cel puţin odată pe an, de 30 de ani încoace, Transnistria „cere” Rusiei alipirea…. şi nu se întâmplă nimic”.

„În ultimii doi ani, de când a început agresiunea împotriva Ucrainei, s-au mai lansat astfel de scenarii. Nu, Krasnoselski nu va cere alipirea, nici Sovietul de la Tiraspol nu va insista pe subiect. Este un uriaş fake lansat de maşina de propagandă a Moscovei. În următoarele zile, la Tiraspol se vor adopta măsuri pentru calmarea spiritelor. Nici oligarhii care controlează Şerif, pe Krasnoselski şi cam tot ce mişcă prin Transnistria, nu vor să se aleagă praful de miliardele lor de dolari. Şi nici să ajungă pe lista de sancţiuni adoptate în Occident, împotriva Rusiei. E limpede că interesul lor nu e să alipească Transnistria la Rusia. Deci, e cazul să ne calmăm, să nu mai scriem astfel de prostii, şi să evităm să facem jocul propagandei ruseşti. Iar Transnistria chiar e o temă sensibilă. Pentru Chişinău, despre a cărui securitate spunem că ne pasă. Dar şi pentru Bucureşti”, a scris pe Facebook Armand Goşu.

Context

Din cele şapte congrese organizate până în prezent, doar două dintre ele au decis într-un fel sau altul soarta regiunii, şi anume cel din 1990 şi 2006. La prima adunare de acest fel din 1990, a fost adoptată o declaraţie privind crearea aşa numitei Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti Transnistrene, cu capitala la Tiraspol şi în cadrul URSS. Ulterior, în 1991, cel de-al doilea aşa numit congres, organizat după destrămarea URSS, s-a desfăşurat într-un subsol şi s-a încheiat cu auto-proclamarea independenţei regiunii transnistrene. Ultima şi cea de a şasea adunare similară a avut loc în 2006 şi a fost organizată la fel sub pretextul unei presiuni economice a regiunii transnistrene în legătură cu acţiunile autorităţilor constituţionale. Atunci pretinsele autorităţi de la Tiraspol au decis organizarea unui pseudoreferendum la care participanţii ar fi votat pentru independenţa regiunii şi aderarea ulterioară a acesteia la Federaţia Rusă. Acest referendum nu a fost recunoscut de comunitatea internaţională, iar autorităţile constituţionale de atunci au precizat că acesta nu poate fi considerat drept un exerciţiu de exprimare a voinţei populaţiei din regiune.

La 11 ianuarie, iar ulterior la 28 ianuarie 2024, regimul separatist de la a scos oamenii în stradă pentru a se manifesta împotriva Noului Cod vamal al R. Moldova, intrat în vigoare la 1 ianuarie. Noile prevederi legislative obligă toţi agenţii economici, inclusiv din regiunea transnistreană, să achite taxe vamale la bugetul de stat pe principii generale, după câteva decenii în care au fost scutiţi de aceste plăţi sub pretextul că erau virate în bugetul transnistrean.

Articol recomandat de sport.ro
VIDEO 'Cea mai sexy femeie din lume' s-a dezbrăcat în fața camerei și a postat clipul pe internet: "Aș putea să mă uit în continuu"
VIDEO 'Cea mai sexy femeie din lume' s-a dezbrăcat în fața camerei și a postat clipul pe internet: "Aș putea să mă uit în continuu"
Citește și...
Reacția Kremlinului după ce SUA au aprobat un nou ajutor militar pentru Ucraina. „Va omorî şi mai mulţi ucraineni
Reacția Kremlinului după ce SUA au aprobat un nou ajutor militar pentru Ucraina. „Va omorî şi mai mulţi ucraineni"

Ajutorul american de aproape 61 de miliarde de dolari aprobat sâmbătă de Camera Reprezentanţilor din SUA „va omorî şi mai mulţi ucraineni din cauza regimului de la Kiev", a denunţat Kremlinul după vot, relatează AFP.

 

Veste mare pentru Kiev. Congresul SUA a aprobat ajutorul militar de aproape 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina
Veste mare pentru Kiev. Congresul SUA a aprobat ajutorul militar de aproape 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina

Camera Reprezentanților din SUA a aprobat un ajutor militar de 60,8 de miliarde de dolari pentru Ucraina în lupta sa împotriva Rusiei, marcând un progres semnificativ după luni de inactivitate pe Capitol Hill.  

Care este virusul care ar putea declanșa o nouă pandemie. „În fiecare iarnă apare”
Care este virusul care ar putea declanșa o nouă pandemie. „În fiecare iarnă apare”

Virusul gripal este agentul patogen cel mai probabil să declanșeze o nouă pandemie în viitorul apropiat, conform unor cercetători din domeniu.

 

Recomandări
Veste mare pentru Kiev. Congresul SUA a aprobat ajutorul militar de aproape 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina
Veste mare pentru Kiev. Congresul SUA a aprobat ajutorul militar de aproape 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina

Camera Reprezentanților din SUA a aprobat un ajutor militar de 60,8 de miliarde de dolari pentru Ucraina în lupta sa împotriva Rusiei, marcând un progres semnificativ după luni de inactivitate pe Capitol Hill.  

Reacția Kremlinului după ce SUA au aprobat un nou ajutor militar pentru Ucraina. „Va omorî şi mai mulţi ucraineni
Reacția Kremlinului după ce SUA au aprobat un nou ajutor militar pentru Ucraina. „Va omorî şi mai mulţi ucraineni"

Ajutorul american de aproape 61 de miliarde de dolari aprobat sâmbătă de Camera Reprezentanţilor din SUA „va omorî şi mai mulţi ucraineni din cauza regimului de la Kiev", a denunţat Kremlinul după vot, relatează AFP.

 

Reacția lui Ciolacu după explicațiile oferite de Cîrstoiu: „E incorect pentru un om de asemenea valoare
Reacția lui Ciolacu după explicațiile oferite de Cîrstoiu: „E incorect pentru un om de asemenea valoare"

Cel puțin până luni, medicul Cătălin Cîrstoiu rămâne candidatul comun al PNL și PSD la Primăria Generală a Capitalei.