Bulgarii au de azi posibilitatea să decidă singuri unde își investesc banii adunați în pilonul lor doi de pensii, care va deveni, de la 1 ianuarie 2027, unul multi-fond, cu trei modalități distincte de economisire, potrivit bTV Novinite.

Conform noilor reglementări, oamenii pot alege să investească și 90% din toate activele strânse în pilonul lor de pensii private obligatorii în instrumente de risc precum acțiunile. Până acum, fondurile tuturor asiguraților din fondurile de pensii universale erau gestionate în același mod, indiferent de vârsta și orizontul lor până la pensionare.

În perioada 1 septembrie - 30 noiembrie anul acesta, bulgarii asigurați în al doilea pilon de pensii vor avea pentru prima dată oportunitatea de a-și determina singuri strategia de investiții pentru economiile lor. Schimbarea este un pas cheie către introducerea mult așteptatului model multi-fond, care va funcționa oficial de la 1 ianuarie 2027.

Până acum, fondurile tuturor asiguraților din fondurile de pensii universale (UPF) erau gestionate în același mod, indiferent de vârsta și orizontul lor de pensionare. De la începutul anului 2027, această abordare unificată va fi de domeniul trecutului.

Recomandări Video

Fiecare fond va fi împărțit în trei subfonduri specializate, cu profiluri de risc și randamente potențiale diferite. Primul este un subfond dinamic, care vizează obținerea unor randamente mai mari, cu până la 90% din active investite în instrumente financiare cu venit variabil (de exemplu, acțiuni). Este cel mai potrivit pentru persoanele mai tinere, cu o perioadă lungă de acumulare în față.

Al doilea este un subfond echilibrat - oferind un raport moderat între risc și securitatea investițiilor.

Iar al treilea este un subfond conservator - concentrat în întregime pe conservarea fondurilor acumulate prin investiții în instrumente cu risc scăzut, acest portofoliu fiind conceput pentru persoanele care urmează să se pensioneze în curând și nu își pot permite turbulențele pieței.

Cum sunt repartizați bulgarii, în funcție de vârstă. Strategia de investiții poate fi modificată oricând, la cerere

În perioada de 3 luni, de la începutul lunii septembrie până la sfârșitul lunii noiembrie 2026, fiecare persoană asigurată pentru o a doua pensie va putea depune o cerere la compania sa de pensii și va indica în mod explicit în care dintre cele trei subfonduri dorește să fie gestionați banii săi.

Este important de menționat că această alegere este un drept, nu o obligație. Dacă o persoană nu își declară în mod explicit preferința, legea a prevăzut o distribuție oficială (așa-numita alegere implicită), care se va face în funcție de vârstă până la sfârșitul anului 2026:

  • Persoanele cu vârsta de până la 50 de ani vor fi direcționate automat către subfondul dinamic.
  • Cei asigurați cu vârsta peste 50 de ani, dar care mai au peste 3 ani până la pensionare, vor trece la subfondul echilibrat.
  • Persoanele care mai au mai puțin de 3 ani până la pensionare vor fi repartizate în subfondul conservator.

Odată făcută sau stabilită oficial, alegerea nu este pe viață. Persoanele asigurate vor putea să își modifice strategia de investiții și să treacă de la un subfond la altul o dată la 12 luni.

Ideea introducerii fondurilor multiple a fost discutată de ani de zile de experți financiari și economiști ca o evoluție logică a sistemului de pensii bulgar.

Modelul existent avea un defect major: aplica o strategie de investiții medie, extrem de conservatoare, tuturor. Aceasta însemna că banii unui tânăr de 25 de ani la începutul carierei erau gestionați cu aceeași precauție ca și cei ai unei persoane de 60 de ani. Această abordare limita drastic posibilitatea de a obține randamente mai mari pe termen lung, pe o perioadă de acumulare de 40 de ani.

Bulgarii vor avea un model de administrare a pensiilor modern și flexibil, care va duce la creșterea sumelor cumulate

Modificările aduse Codului Securității Sociale au avut ca scop eliminarea acestui defect și apropierea acestuia de cele mai bune practici europene. Filosofia reformei este construită pe principiul ciclului de viață – atunci când mai sunt decenii până la pensionare, o persoană își poate permite un risc investițional mai mare, care, din punct de vedere istoric, aduce randamente mai bune și ajută la depășirea inflației. Pe măsură ce se apropie vârsta de pensionare, acest risc trebuie în mod necesar redus pentru a se asigura că suma acumulată nu va fi topită de o prăbușire bruscă a piețelor financiare.

Se așteaptă ca introducerea modelului multi-fond să ducă la o creștere semnificativă a rentabilității pe termen lung a economiilor și la o rată mai mare de înlocuire a veniturilor după pensionare. În paralel, reforma aduce și alte vești bune pentru asigurați - comisionul pe care companiile de pensii îl rețin din fiecare contribuție de asigurare va continua să scadă în etape de la 3,75% în prezent la 2,10% până în 2036.

Startul oficial al reformei a fost stabilit pentru 1 ianuarie 2027, pentru a permite suficient timp tehnologic pentru adoptarea statutelor, adaptarea sistemelor informatice ale fondurilor și o campanie de conștientizare în rândul populației. Astfel, în această toamnă, bulgarii vor primi în sfârșit pârghii reale pentru gestionarea viitorului lor financiar.

Cum funcționează Pilonul 2 de pensii din România

În România, lucrurile funcționează după modelul considerat deja învechit de bulgari. Toți cei șapte administratori ai fondurilor de pensii private obligatorii aleg propriile strategii de investiții pentru banii strânși în Pilonul 2, respectând limitele legale stricte impuse de statul român prin Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

Strategia generală este una prudentă spre moderată, axată pe protejarea capitalului și creșterea lui pe termen lung. Administratorii nu pot investi haotic. Legea îi obligă să urmeze o structură clară:

  • Titluri de stat (aprox. 60% - 70%): Cea mai sigură componentă, emisă de Ministerul Finanțelor din România sau alte state UE.
  • Acțiuni la bursă (aprox. 20% - 30%): Plasate în companii solide (ex. Petrom, Banca Transilvania, Romgaz) pentru a aduce randament mai mare decât inflația.
  • Obligațiuni corporative și municipale: Împrumuturi acordate unor companii mari sau primării.
  • Depozite bancare și instrumente monetare: Pentru lichiditate imediată.