La o zi după ce premierul Rumen Radev a declarat că Bulgaria nu are ce căuta în Coaliția de Voință, ministrul de Externe Velislava Petrova a semnat Declarația de la Kiev, care recunoaște rolul coaliției în sprijinirea Ucrainei și exprimă disponibilitatea Bulgariei de a-și intensifica participarea la activitățile acesteia, scrie Novinite.
Petrova a participat la cel de-al cincilea Summit Ucraina-Europa de Sud-Est, desfășurat la Kiev, alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și alți lideri din regiune. Înaintea summitului, participanții au depus flori în memoria soldaților ucraineni căzuți la datorie. În cadrul reuniunii, Petrova a semnat declarația comună în numele Bulgariei.
Documentul angajează semnatarii să continue acordarea de asistență politică, militară, financiară și în domeniul securității către Ucraina, să sporească presiunea asupra Rusiei și să contribuie la reconstrucția țării după război.
Una dintre prevederile-cheie ale declarației, inclusă la punctul 7, recunoaște Coaliția de Voință (Coalition of the Willing) drept un mecanism eficient de sprijinire a Ucrainei și de oferire a unor garanții de securitate solide. De asemenea, documentul stipulează că țările participante sunt pregătite să își intensifice implicarea în activitatea coaliției.
Premierul Rumen Radev declara cu o zi înainte că Bulgaria nu are ce căuta în Coaliția de Voință
Această mișcare pare să contrazică declarațiile făcute de Rumen Radev cu doar o zi înainte, în timpul unei vizite la Paris efectuate la invitația președintelui francez Emmanuel Macron.
„Consider că locul Bulgariei nu este acolo, întrucât nu participăm la o coaliție care insistă asupra continuării asistenței financiare și militare pentru Ucraina”, a afirmat Radev, adăugând că, în opinia sa, conflictul ar trebui soluționat printr-o „inițiativă diplomatică puternică”, și nu prin continuarea sprijinului militar.
Declarația condamnă cu fermitate ceea ce descrie drept „agresiunea armată ilegală, neprovocată și nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei” și cere Moscovei să pună capăt imediat războiului. Aceasta îndeamnă Rusia să își retragă complet, necondiționat și într-o manieră verificabilă toate trupele și echipamentele militare de pe teritoriul ucrainean, să repatrieze toți cetățenii ucraineni deportați ilegal și strămutați forțat – inclusiv copiii – și să elibereze civilii și prizonierii de război deținuți.
Semnatarii condamnă, de asemenea, orice formă de sprijin politic, militar, financiar sau tehnic acordat de țări terțe campaniei militare a Rusiei.
Documentul reafirmă sprijinul pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional, inclusiv în ceea ce privește apele teritoriale. De asemenea, se precizează că o pace durabilă, securitatea și prosperitatea în Europa nu pot fi realizate fără o Ucraină suverană și independentă.
Declarația subliniază despre consolidarea apărării aeriene a Ucrainei că rămâne o prioritate, în special prin furnizarea de sisteme de apărare aeriană și interceptoare capabile să contracareze rachetele balistice. Totodată, se solicită înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei și a economiei sale militare.
Țările din Coaliția de Voință se angajează să sprijine reconstrucția Ucrainei
Țările participante s-au angajat, de asemenea, să sprijine reconstrucția Ucrainei, deminarea umanitară, refacerea mediului și reconstrucția comunităților afectate de război. Acestea și-au luat angajamentul de a extinde cooperarea în combaterea amenințărilor cibernetice, a manipulării informațiilor din surse externe, a campaniilor de dezinformare și a altor activități menite să submineze instituțiile democratice, stabilitatea regională și integrarea europeană.
„Securitatea Ucrainei este securitatea noastră”, se arată în declarație.
Documentul reiterează sprijinul pentru aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei și pentru parcursul său ireversibil către aderarea la NATO, odată ce aliații vor ajunge la un consens și vor fi îndeplinite condițiile necesare.
Declarația se bazează pe summiturile anterioare Ucraina-Europa de Sud-Est, desfășurate la Atena, Tirana, Dubrovnik și Odesa, descriind acest format drept o platformă importantă pentru dialog politic, cooperare regională și securitate comună. Organizarea reuniunii din acest an la Kiev, de Ziua Statalității Ucrainene, a fost considerată un gest simbolic, evidențiind peste o mie de ani de statalitate ucraineană.
Bulgaria s-a alăturat Albaniei, Greciei, Republicii Moldova, României, Croației, Sloveniei, Macedoniei de Nord și Muntenegrului în semnarea declarației. Președintele sârb Aleksandar Vučić a participat la summit, dar a fost singurul lider participant care nu a semnat documentul și nu s-a alăturat omagiului adus soldaților ucraineni căzuți la datorie.
Declarația precizează că următorul summit Ucraina-Europa de Sud-Est va fi găzduit de Slovenia în anul 2027.
