Premierul prorus al Bulgariei, Rumen Radev, a declarat că a trecut de partea Kremlinului pentru a asigura funcționarea metroului din Sofia, întrucât una dintre persoanele vizate de sancțiunile UE este un om de afaceri rus a cărui firmă asigură trenurile necesare transportului subteran din capitala bulgară, scrie marți Novinite.
Bulgaria a obținut eliminarea unui al treilea cetățean rus de pe lista propusă de Uniunea Europeană pentru cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, a confirmat marți premierul Rumen Radev pentru postul bTV, precizând că Sofia era pregătită să blocheze întregul pachet dacă solicitările sale nu ar fi fost îndeplinite.
Radev nu a dezvăluit numele persoanei respective, limitându-se să spună că aceasta are legătură cu „funcționarea în siguranță a metroului din Sofia”. Presa bulgară l-a identificat anterior pe omul de afaceri în cauză drept Iskander Mahmudov, proprietarul majoritar al grupului Transmashholding; subsidiara acestuia, Metrovagonmash, furnizează trenuri pentru metroul din Sofia încă de la preluarea companiei în 2006.
Potrivit agenției de știri Focus, argumentul Bulgariei a fost că menținerea lui Mahmudov pe listă ar putea îngreuna furnizarea de piese de schimb și întreținerea sistemului de metrou. Ministerul de Externe nu a confirmat identitatea acestuia.
„Am insistat pentru eliminarea unei persoane care are legătură cu funcționarea în siguranță a metroului din Sofia”, a declarat Radev. „Ați văzut că a fost eliminată de pe listă”.
Sofia, ”foarte mulțumită” de eliminarea patriahului Kirill, cel care binecuvântează războiul Rusiei în Ucraina, de pe lista sancțiunilor
Omul de afaceri legat de activitatea metroului se alătură altor doi cetățeni ruși protejați deja de Sofia: Patriarhul Kiril, liderul Bisericii Ortodoxe Ruse, și Vagit Alekperov, fondatorul și coproprietarul companiei Lukoil.
Numele lui Kiril a fost eliminat din proiectul de sancțiuni în urma unei reuniuni a ambasadorilor UE desfășurate duminică, la insistențele Bulgariei. Patriarhul fusese inclus în propunerea inițială a Comisiei Europene după ce a descris invazia la scară largă a Ucrainei drept un „război sfânt”, iar fostul ministru bulgar de Externe, Daniel Mitov, a afirmat că Kiril și-a folosit autoritatea religioasă pentru a justifica agresiunea rusă și uciderea civililor.
Ministrul de Externe Velislava Petrova-Chamova a susținut eliminarea numelui lui Kirill de pe listă într-un interviu acordat Euronews, argumentând că sancțiunile ar trebui să aibă o greutate economică reală, în loc să servească drept gesturi simbolice. „Atunci când ai sancțiuni care sunt măsuri pur simbolice, dar nu au consecințe economice pentru Rusia, riști să creezi un mediu propice retoricii antieuropene într-o țară ortodoxă precum Bulgaria”, a spus ea, adăugând că Sofia a fost „foarte mulțumită că numele a fost în cele din urmă eliminat”.
Biserica Ortodoxă Bulgară și Biserica Ortodoxă Rusă sunt biserici autocefale distincte, cu proprii patriarhi, deși ambele aparțin credinței ortodoxe și împărtășesc legături culturale și istorice profunde.
Cel de-al 21-lea pachet, propus de Comisie pe 9 iunie, vizează sectoarele cu cel mai mare impact – așa cum le-a numit președinta Comisiei, Ursula von der Leyen –, inclusiv energia, serviciile financiare, activele cripto și comerțul, incluzând în premieră sectorul pescuitului, precum și interdicția de intrare în UE pentru foști combatanți ruși. Miniștrii de externe nu au reușit să aprobe pachetul luni, la Bruxelles, iar negocierile s-au reluat în cadrul unei reuniuni extraordinare marți după-amiază.
Întârzierea provocată de Bulgaria aduce avantaje economice certe pentru Kremlin
Întârzierea are un cost. Dacă pachetul nu este finalizat, mecanismul de plafonare a prețului petrolului rusesc urmează să fie revizuit pe 15 iulie și ar putea crește de la 44 la 58 de euro pe baril – o schimbare care ar avantaja Kremlinul, în condițiile în care prețurile țițeiului cresc pe fondul războiului din Iran.
Această dată coincide cu vizita planificată a ministrului Petrova-Chamova la Kiev, unde urmează să discute despre securitatea energetică cu oficiali de rang înalt din guvernul președintelui Volodimir Zelenski. Ministrul a declarat că nu se teme să ajungă acolo cu mâinile goale sau cu un mecanism care favorizează Moscova. „Mă gândesc mai degrabă la modul în care putem colabora pentru a ajuta Ucraina să facă față provocărilor cu care se confruntă, provocări care vor deveni și mai mari pe măsură ce se apropie iarna”, a spus ea.
Disputa privind sancțiunile survine pe fondul unor semne de întrebare mai largi legate de poziția Sofiei față de Ucraina, la câteva zile după ce președintele Radev a refuzat invitația președintelui francez Emmanuel Macron ca Bulgaria să participe la reuniunea „Coaliției pentru voință” de la Paris – o decizie pe care fostul premier Nikolai Denkov, din partea partidului de opoziție „Continuăm Schimbarea” (PP), a calificat-o drept „un nou pas spre izolarea Bulgariei de eforturile europene comune în domeniul securității”.
”Am primit personal o invitație din partea președintelui Macron de a participa la ”Coaliția pentru voință”, dar consider că Bulgaria nu are ce căuta acolo, deoarece nu participăm la o coaliție care insistă asupra continuării ajutorului financiar și militar acordat Ucrainei”, a declarat Rumen Radev.
Este de așteptat ca pachetul să fie supus votului la Bruxelles în cursul acestei săptămâni.
.webp)
