În cadrul unei declarații de pres la Paris, înaintea tradiționalei parade militare organizate de Franța cu ocazia sărbătorii naționale, Radev a precizat că a primit personal o invitație din partea președintelui francez Emmanuel Macron de a participa la această coaliție.
Cu toate acestea, potrivit agenției Novinite, el a subliniat că Sofia nu va participa la o inițiativă axată pe acordarea unui sprijin militar suplimentar Kievului.
„Am primit personal o invitație din partea președintelui Macron de a participa la Coaliția pentru voință, dar consider că Bulgaria nu are ce căuta acolo, deoarece nu participăm la o coaliție care insistă asupra continuării ajutorului financiar și militar acordat Ucrainei”, a declarat Radev.
Prim-ministrul a afirmat că poziția Bulgariei se bazează pe convingerea că războiul nu poate fi rezolvat printr-o escaladare militară suplimentară. Potrivit acestuia, accentul ar trebui pus, în schimb, pe eforturile diplomatice menite să pună capăt conflictului.
„Nu acordăm un astfel de sprijin deoarece consider că soluția la acest conflict nu constă în prelungirea lui prin mijloace militare, ci într-o inițiativă diplomatică puternică care să pună capăt definitiv escaladării”, a declarat Radev.
Radev s-a aflat la Paris, la invitația lui Macron, pentru a participa la parada militară de Ziua Bastiliei, la care au luat parte și militarii bulgari. El a descris participarea acestora ca un simbol al relațiilor strânse dintre Bulgaria și Franța.
„Participarea Gărzii bulgare la această paradă devine deja o tradiție. Aceștia își au locul cuvenit acolo, ca semn al relațiilor excepțional de bune dintre Bulgaria și Franța în numeroase domenii în care țările noastre colaborează cu succes”, a spus prim-ministrul.Întrebat dacă a discutat cu alți lideri care au fost invitați la evenimentele din Franța, dar care nu sunt membri ai „Coaliției pentru voință”, Radev a spus că s-a întâlnit cu unii dintre ei în cadrul unei recepții oficiale organizate de Macron la Palatul Élysée. El a subliniat că parada militară în sine a fost deschisă tuturor oaspeților invitați, indiferent de participarea lor la coaliție.
Comentând cu privire la noua „coaliție antirachetă” propusă, creată de Ucraina și mai multe țări europene pentru a consolida protecția împotriva rachetelor balistice rusești, Radev a afirmat că deciziile Bulgariei în materie de securitate ar trebui să continue să fie luate în cadrul NATO și al Uniunii Europene.
Prim-ministrul a discutat, de asemenea, despre cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei, afirmând că Bulgaria a reușit să obțină eliminarea unei persoane de pe lista sancțiunilor din cauza preocupărilor legate de funcționarea în condiții de siguranță a metroului din Sofia. Potrivit acestuia, decizia a demonstrat că Bulgaria își poate apăra interesele naționale rămânând în același timp parte a unui cadru european colectiv.
„Pentru prima dată, Bulgaria își declară deschis interesul național. Nu este nimic grav în faptul că o țară își apără interesul național într-un cadru colectiv. Uniunea Europeană este puternică atunci când statele sale membre sunt puternice”, a afirmat el.
Radev a pus sub semnul întrebării și eficacitatea pachetelor anterioare de sancțiuni ale UE împotriva Rusiei, susținând că rezultatele acestora ar trebui evaluate și că măsurile viitoare nu ar trebui să creeze probleme suplimentare pentru țările care le impun.
„Când impunem cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni, trebuie să ne întrebăm de ce ajungem în acest punct și ce se întâmplă cu cele 20 de pachete de sancțiuni anterioare. Este evident că acestea nu își ating obiectivul”, a spus el.
Prim-ministrul a adăugat că sancțiunile ar trebui concepute astfel încât să-și atingă scopul propus fără a afecta negativ economiile europene.
Coaliţia Voinţei, condusă de Regatul Unit şi Franţa, este formată din peste 35 de ţări care au promis sprijin consolidat pentru Ucraina împotriva agresiunii ruse.
Potrivit Agerpres, iniţiativa a fost anunţată pe 2 martie 2025 de premierul britanic de la acea vreme Keir Starmer, în prezent demisionar, după summitul de la Londra privind Ucraina, desfăşurat sub motto-ul 'Securizarea viitorului nostru'.
Obiectivul declarat al iniţiativei este de a facilita încercările de negocieri de pace între Kiev şi Moscova lansate de SUA în februarie 2025, printr-o contribuţie la garanţii de securitate suficient de solide pentru Ucraina pentru a asigura durabilitatea unei potenţiale încetări a focului şi a unui acord de pace.