Astfel, spune Pîslaru, regiunile Nord-Vest, Nord-Este și Sud-Est vor beneficia de expertiza Comisiei Europene și a Băncii Mondiale pentru identificarea blocajelor și a soluțiilor de dezvoltare.
România a fost inclusă din nou într-o componentă a inițiativei europene „Catching-up Regions” (CuRI), dedicată regiunilor de la frontiera estică a Uniunii Europene. România a fost una dintre țările-pilot ale programului în 2016, alături de Polonia. Atunci au fost vizate regiunile Nord-Vest și Nord-Est.
Acum, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, anunță că experți ai Comisiei Europene și ai Băncii Mondiale vor lucra direct cu autoritățile locale pentru a identifica blocajele care împiedică dezvoltarea și pentru a găsi soluții concrete.
„Uniunea Europeană îți dă, dar nu îți bagă în traistă”, este mesajul cu care Pîslaru a anunțat decizia de la Bruxelles.
Experții europeni și cei ai Băncii Mondiale urmează să analizeze problemele din teren și să propună soluții împreună cu autoritățile locale.
„Ce înseamnă asta în concret: Comisia Europeană și Banca Mondială trimit echipe de experți care lucrează la fața locului, împreună cu autoritățile din regiune, ca să identifice blocajele reale ale dezvoltării și să construiască soluții concrete. Nu strategii scrise de la Bruxelles în jos, ci soluții construite de la fața locului. Este exact modelul care a funcționat în Polonia, în Slovacia și, din 2024, în statele baltice. România nu a avut până azi acces la acest program”, a transmis el pe Facebook.
„Această asistență tehnică este absolut necesară pentru că degeaba avem alocate miliarde de euro pe hârtie dacă nu dezvoltăm capacitatea noastră de a-i aduce în țară și de a-i transforma în proiecte care schimbă comunitățile noastre”, a adăugat Pîslaru.
Ministrul subliniază că sprijinul este important pentru creșterea capacității administrative, astfel încât fondurile europene alocate României să poată fi transformate în proiecte concrete.
„Degeaba avem alocate miliarde de euro pe hârtie dacă nu dezvoltăm capacitatea noastră de a-i aduce în țară și de a-i transforma în proiecte care schimbă comunitățile noastre”, a transmis Pîslaru.
Ministrul susține că mecanismul presupune o abordare diferită de strategiile elaborate exclusiv la nivel central, soluțiile urmând să fie construite împreună cu reprezentanții regiunilor și autoritățile locale.
Pîslaru a mai precizat că un astfel de mecanism a fost aplicat deja în alte state membre, precum Polonia, Slovacia și țările baltice.
Ce este inițiativa europeană „Catching-up Regions”
Politica de coeziune a Uniunii Europene urmărește reducerea disparităților regionale și promovarea unei dezvoltări echilibrate în toate statele membre. În perioada de programare 2014–2020, aproximativ 461 de miliarde de euro din Fondurile Europene Structurale și de Investiții (FESI) au fost alocate pentru sprijinirea regiunilor în creșterea competitivității și rezilienței. Acest angajament continuă în perioada de programare 2021–2027, în care aproximativ 392 de miliarde de euro sunt dedicate obiectivelor politicii de coeziune, se arată pe site-ul Băncii Mondiale.
În ciuda acestor investiții majore, nu toate regiunile au reușit să beneficieze în mod egal. Criza financiară din 2008–2009, împreună cu probleme structurale mai vechi, a limitat capacitatea unor zone de a absorbi eficient fondurile europene și de a reduce decalajul de dezvoltare față de regiunile mai prospere ale Uniunii.
Ca răspuns la această situație, Comisia Europeană a lansat în 2016 Inițiativa pentru Regiunile în Proces de Recuperare („Catching-Up Regions Initiative” – CuRI). Inițiativa a fost concepută pentru a oferi sprijin direcționat și practic regiunilor mai puțin dezvoltate, printr-o abordare axată pe rezolvarea concretă a problemelor, cu accent pe rezultate și investiții tangibile. Lucrând direct cu actorii locali, CuRI ajută la identificarea blocajelor care împiedică dezvoltarea și sprijină găsirea unor soluții adaptate nevoilor fiecărei regiuni.
CuRI a fost testată pentru prima dată în România și Polonia, în 2016. În Polonia, inițiativa a fost derulată în parteneriat cu Banca Mondială, iar în România activitățile au fost coordonate de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene. Succesul inițiativei a dus la extinderea sa: în Slovacia, în 2018, iar apoi în statele baltice, în 2024, cu obiectivul de a sprijini regiunile de frontieră dezavantajate din punct de vedere economic.
De ce Banca Mondială
Comisia Europeană a ales Banca Mondială drept partener tehnic datorită experienței sale operaționale extinse, expertizei globale în domeniul dezvoltării și capacității de a reuni actori diverși. Rolul Băncii Mondiale nu a fost doar acela de a oferi expertiză, ci și de a acționa ca intermediar neutru și coordonator într-un context de guvernanță care implică mai multe părți și niveluri administrative.
Această colaborare face parte dintr-un parteneriat mai amplu și de lungă durată între cele două instituții. Pentru Banca Mondială, Comisia Europeană oferă lecții valoroase despre modul în care pot fi concepute și implementate programe de dezvoltare care ajută țările să-și mențină o creștere socioeconomică durabilă. De altfel, Banca Mondială se referă adesea la UE drept „Mașina de convergență”, datorită succesului său în sprijinirea țărilor în trecerea de la statutul de economie cu venit mediu la cel de economie cu venit ridicat.
Stabilirea domeniilor de intervenție
Încă de la început, CuRI a fost construită în jurul unei cooperări strânse cu actorii de la nivel național și subnațional. Autoritățile regionale și locale participante au avut un rol decisiv în stabilirea domeniilor prioritare ale inițiativei, pentru a asigura relevanța locală și asumarea proiectelor.
Printr-o serie de întâlniri cu principalii actori implicați – regionali, locali, naționali, reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Băncii Mondiale – echipele au identificat împreună acțiuni cu impact ridicat și realizabile într-un interval scurt, de regulă un an. Această abordare colaborativă a pus bazele unor intervenții țintite și relevante.
Cum a fost implementată inițiativa
CuRI se remarcă prin structura sa practică, intersectorială și bazată pe intervenții directe în teren. Experți din domenii precum planificare teritorială, transport, educație, eficiență energetică, antreprenoriat, inovare, sănătate și incluziune socială au lucrat direct cu partenerii regionali și locali.
Având în vedere amploarea inițiativei, coordonarea tehnică și administrativă a fost esențială. Banca Mondială a creat o echipă centrală dedicată pentru a asigura buna desfășurare a activităților, coordonarea comunicării și sprijinul pentru toate componentele programului.
Fiecare componentă CuRI, dedicată unui anumit domeniu de intervenție, a fost coordonată de un specialist tehnic al Băncii Mondiale și susținută de o echipă de experți locali și internaționali. Aceste echipe au păstrat un contact constant cu actorii din teren – adesea săptămânal sau o dată la două săptămâni – pentru a oferi sprijin practic, a menține ritmul activităților și a soluționa rapid problemele apărute. Datorită acestei comunicări intense, planurile au putut fi transformate în rezultate în cicluri anuale scurte.
Progresul a fost evaluat periodic, în cadrul unor reuniuni bimestriale sau trimestriale ale Comitetului de coordonare, prezidate de reprezentanți ai Comisiei Europene. Aceste întâlniri le-au oferit tuturor actorilor implicați ocazia de a analiza rezultatele, de a identifica problemele, de a conveni asupra pașilor următori și de a ajusta activitățile atunci când a fost necesar. Acest ritm de coordonare a ajutat la menținerea inițiativei pe direcția stabilită și la evitarea întârzierilor care apar frecvent în proiectele complexe, cu mai mulți actori implicați.
Ce a făcut ca inițiativa să funcționeze
Mai mulți factori au contribuit la succesul CuRI. În primul rând, implicarea puternică a actorilor regionali și locali. Participarea lor pe tot parcursul procesului – de la stabilirea priorităților până la implementarea acțiunilor – a garantat că inițiativa răspunde unor nevoi reale și beneficiază de sprijin la nivel local.
Un alt factor important a fost corelarea cu strategiile regionale și naționale existente. În loc să creeze demersuri paralele, intervențiile CuRI au fost concepute pentru a completa programele aflate deja în derulare și pentru a consolida ceea ce fusese deja început.
Deși activitățile CuRI au avut o durată limitată, acestea au funcționat ca o platformă de lansare pentru investiții suplimentare. Multe dintre recomandările proiectului au ajutat regiunile să atragă noi finanțări europene și naționale, extinzând astfel impactul inițiativei dincolo de perioada sa inițială.
Comisia Europeană a avut un rol activ pe tot parcursul procesului – nu doar prin finanțarea inițiativei, ci și prin monitorizarea progresului și medierea, atunci când a fost necesar. Implicarea sa directă a contribuit la menținerea ritmului și la asigurarea responsabilității.
La fel de importantă a fost coordonarea din teren. Prezența unor echipe locale implicate a asigurat derularea eficientă a activităților între sectoare și instituții. Împreună cu expertiza tehnică a Băncii Mondiale și abordarea sa neutră, orientată spre soluții, acest model a permis CuRI să obțină rezultate concrete într-un timp scurt.
În cele din urmă, CuRI a fost concepută ca o inițiativă ambițioasă, dar realistă. Fiecare activitate s-a concentrat asupra unui obiectiv clar, care putea fi atins în timpul și cu resursele disponibile. Accentul pus pe rezultate practice, mai degrabă decât pe recomandări teoretice, a diferențiat CuRI și s-a dovedit esențial pentru succesul său.
