Bașcana Găgăuziei, pusă pe lista sancțiunilor Uniunii Europene. Ce acuzații i se aduc Evgheniei Guţul
Uniunea Europeană a anunţat, luni, că a impus măsuri restrictive în cazul a cinci persoane, între care Evghenia Guţul, guvernatoarea Găgăuziei, şi a unei entităţi pentru acţiuni pe care le consideră destabilizatoare pentru Republica Moldova.
Decizia a fost anunţată cu câteva zile înainte de alegerile prezidenţiale care au loc concomitent cu un referendum pro-UE considerat crucial pentru viitorul ţării.
Noile sancţiuni includ îngheţarea activelor şi interdicţii de călătorie şi se concentrează asupra unor figuri-cheie din Găgăuzia, regiunea semiautonomă a Moldovei cu influenţe proruse.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
În afară de Evghenia Guţul, printre cei incluşi pe listă se numără mai mulţi oficiali legaţi de activităţi separatiste. Evrazia, un ONG cu sediul în Rusia care promovează interesele ruseşti, şi fondatorul său, Nelli Parutenco, au fost, de asemenea, sancţionaţi.
Evghenia Guţul este acuzată de promovarea separatismului în regiune şi de încercări de subminare a ordinii constituţionale a Republicii Moldova. Alte persoane de pe listă sunt Mihail Vlah, consilier al Evgheniei Guţul, Iurii Cuzneţov, adjunct în Departamentul pentru Afaceri Externe al Găgăuziei, şi Illia Uzun, vicepreşedinte al Comitetului Executiv.
Cei sancţionaţi vor avea activele îngheţate, iar accesul la fonduri sau resurse economice din spaţiul UE le va fi interzis. În plus, le sunt interzise călătoriile în ţările membre ale Uniunii Europene.
Potrivit NewsMaker, şefa diplomaţiei române, Luminiţa Odobescu, a subliniat, în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Externe de la Luxemburg, că este crucial ca Republica Moldova să-şi întărească rezilienţa în faţa ameninţărilor hibride şi a propagandei ruseşti, care s-au intensificat pe măsură ce se apropie alegerile şi referendumul pentru integrarea europeană.
Odobescu a susţinut adoptarea acestui nou pachet de sancţiuni şi a subliniat necesitatea unui mesaj politic clar de sprijin din partea Uniunii Europene, evidenţiind vizita recentă a preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Chişinău, şi adoptarea Planului de creştere pentru Republica Moldova.
„Pe măsură ce atacurile Rusiei cresc, inclusiv înaintea sezonului de iarnă, sprijinul nostru pentru Ucraina trebuie să continue, la fel şi pentru Republica Moldova, mai ales în sectorul energetic”, a adăugat ministrul român de externe. Ea a punctat că stabilitatea Moldovei este vitală pentru securitatea regiunii şi pentru protejarea frontierelor externe ale Uniunii Europene.
Guvernul Republicii Moldova a salutat noile sancţiuni ale UE. „Acesta este un pas important în consolidarea rezilienţei şi combaterea influenţei maligne în Moldova”, a declarat ministrul de externe Mihai Popşoi pe X.
În total, pe lista de sancţiuni a UE sunt acum 16 persoane şi două entităţi din Republica Moldova.
Chişinăul a acuzat Rusia că încearcă să intervină în alegerile sale prezidenţiale din 20 octombrie, care vor avea loc în paralel cu un referendum privind transformarea aderării la Uniunea Europeană într-un obiectiv strategic înscris în Constituţie. În schimb, Rusia o acuză pe preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, şi pe echipa sa proeuropeană de alimentarea „rusofobiei”.
Potrivit sondajelor, Maia Sandu pare să câştige un nou mandat prezidenţiale în alegeri.
