Armata turca, un stat in stat ce a jucat mereu un rol URIAS in politica tarii: 700.000 de soldati si peste 40.000 de ofiteri
Armata turca este un adevarat stat in stat, cu 700.000 de membri si 40.000 de ofiteri, si a jucat intotdeauna un rol important in politica tarii, de multe ori prin lovituri de stat, relateaza Le Point.
Dupa caderea Imperiului Otoman si in haosul care a urmat, armata turca este la originea Turciei moderne si se considera un gardian al valorilor laice.
Pana in 2010, rolul sau era consfintit prin Constitutie. “Fortele armate turce sunt gardienii Republicii Turce”, scria in legea fundamentala.
Aceasta a fost justificarea pentru loviturile de stat din 1960 si 1980, cand armata a preluat puterea. Iar in 1977, armata a obligat un Guvern islamist sa demisioneze.
Cu un buget anual de peste 20 de miliarde de euro (in 2015), armata turca joaca in continuare un rol politic considerabil. Dar nu se limiteaza la aceasta, ci are si un rol important in economie. Companiile pe care le controleaza si influenta sa directa in unele teritorii, precum in Ciprul de Nord, care nu este recunoscut de comunitatea internationale, au facut-o cea mai puternica din lumea araba.
Ofiterii sai sunt adesea reprezentanti ai elitelor tarii membra NATO din 1951. Chiar daca acesti ofiteri sunt modernisti si adesea prooccidentali, sunt, de exemplu, si cei mai reticenti in recunoasterea genocidului armean, pentru care armata a fost direct responsabila.
Foarte critici la adresa lui Erdogan si a derivelor sale autoritate, numerosi ofiteri au aratat deschis in ultimii ani semne de sfidare fata de autoritatile civile.
Insa cele mai mari tensiuni de dinainte de tentativa de puci de vineri cu Erdogan si cu partidul sau, AKP, au fost la mijlocul anilor 2000. Justitia turca a condamnat atunci la pedepse grele de inchisoare, inclusiv pe viata, zeci de ofiteri superiori, acuzati de un complot de lovitura de stat. Cei vizati erau, in cea mai mare parte, apropiati de opozitie.
.webp)
