Armata din Madagascar se alătură protestatarilor din generația Z, în timp ce poliția trage în manifestanți

Soldații, care au declarat că vor refuza orice ordin de a împușca manifestanții, au ajuns în centrul adunării, lângă zona lacului Anosy, unde au fost întâmpinați cu urale, scrie France 24.

Noi demonstrații conduse de tineri în Antananarivo au atras mii de oameni într-una dintre cele mai mari adunări de la izbucnirea mișcărilor de protest de pe insula din Oceanul Indian, pe 25 septembrie.

După ce poliția a folosit grenade asomatice și gaze lacrimogene pentru a încerca să disperseze manifestanții, soldații au ajuns în centrul adunării, în apropierea zonei Lacului Anosy, unde au fost întâmpinați cu urale.

Protestatarii le-au strigat „Mulțumesc!” soldaților, dintre care unii fluturau steaguri din Madagascar.

La o întâlnire de la o cazarmă militară de la periferia orașului, soldații au declarat mai devreme că nu vor lua măsuri împotriva protestatarilor.

„Să ne unim forțele, militari, jandarmi și polițiști, și să refuzăm să fim plătiți pentru a ne împușca prietenii, frații și surorile”, au spus soldații de la baza din districtul Soanierana într-un videoclip postat pe rețelele de socializare.

Aceștia au cerut soldaților de pe aeroport să „împiedice decolarea tuturor aeronavelor” și celor din alte tabere să „refuze ordinele de a-și împușca prietenii”.

„Închideți porțile și așteptați instrucțiunile noastre”, au spus ei. „Nu vă supuneți ordinelor superiorilor voștri. Îndreptați armele spre cei care vă ordonă să trageți asupra camarazilor voștri de arme, pentru că nu vor avea grijă de familiile noastre dacă murim”.

Demonstrațiile de sâmbătă au fost cele mai mari din ultimele zile în cadrul mișcării conduse de tineri, care a fost declanșată de furia cauzată de lipsa de energie electrică și apă și a evoluat într-o mișcare antiguvernamentală mai amplă.

Nu este deocamdată clar câți soldați s-au alăturat apelului de sâmbătă. În 2009, baza militară din Soanierana a condus o revoltă populară care l-a adus la putere pe actualul președinte, Andry Rajoelina.

Noul ministru al forțelor armate a cerut trupelor să „rămână calme”, într-o conferință de presă de sâmbătă. „Îi îndemnăm pe frații noștri care nu sunt de acord cu noi să acorde prioritate dialogului”, a declarat ministrul general Deramasinjaka Manantsoa Rakotoarivelo.

„Armata malgașă rămâne un mediator și constituie ultima linie de apărare a națiunii”, a spus el.

Represiune violentă

Mai multe persoane au fost rănite joi, în timp ce forțele de securitate au dispersat protestatarii cu gaze lacrimogene, gloanțe de cauciuc și vehicule blindate.

Imagini cu violențele poliției au devenit virale pe rețelele de socializare, inclusiv un videoclip cu un bărbat lăsat inconștient la pământ după ce a fost urmărit și bătut cu bestialitate de forțele de securitate, la care au fost martori și reporterii AFP.

Națiunile Unite au reacționat vineri, cerând autorităților „să se abțină de la utilizarea forței inutile și să respecte dreptul la liberă asociere și întrunire pașnică”.

ONU a declarat că cel puțin 22 de persoane au fost ucise în primele zile ale protestelor care au început pe 25 septembrie la apelul unei mișcări conduse de tineri numită „Generația Z”.

Președintele Andry Rajoelina a contestat bilanțul, declarând miercuri că au existat „12 decese confirmate și toate aceste persoane au fost jefuitori și vandali”. Rajoelina a adoptat inițial un ton conciliant și a demis întregul guvern ca răspuns la proteste.

Dar de atunci a dublat eforturile, numind un ofițer militar în funcția de prim-ministru pe 6 octombrie și alegând primii membri ai noului său cabinet dintre forțele armate, securitatea publică și poliția armată, anunțând că țara „nu mai are nevoie de tulburări”.

Printre cele mai sărace țări din lume, Madagascar a trecut prin frecvente revolte populare de la independența din 1960, inclusiv proteste în masă în 2009 care l-au forțat pe președintele de atunci, Marc Ravalomanana, să demisioneze, odată cu instalarea de către armată a lui Rajoelina pentru primul său mandat. A fost reales în 2018 și din nou în 2023 în alegeri contestate, boicotate de opoziție.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO S-a aflat cauza morții soției lui Wladimir Klitschko