ONU: Rusia a comis crime de război în Ucraina. Tortura și deportarea copiilor, între cele mai frecvente

62326178
Shutterstock

O comisie internaţională a ONU care investighează crimele comise în războiul din Ucraina a comunicat că are suficiente dovezi pentru a concluziona că autorităţile ruse au comis crime de război în mai multe regiuni nu doar din Ucraina, ci chiar din Rusia.

În plus, forţele de luptă ruse au comis crime contra umanităţii în valul de atacuri lansate în octombrie 2022 asupra infrastructurii energetice ucrainene, la fel cum au făcut-o şi responsabilii politici prin validarea utilizării torturii.

"Comisia a concluzionat că forţele armate ale Rusiei au comis atacuri cu arme explozive în zone populate, cu aparentă desconsiderare faţă de suferinţa şi daunele cauzate civililor", se afirmă în raportul care va fi expus săptămâna viitoare Consiliului ONU pentru Drepturile Omului iar joi a fost prezentat presei, transmite Agerpres.

Pe măsură ce forţele ruseşti au avansat pe teritoriul ucrainean, uciderea civililor care nu aveau nimic de-a face cu ostilităţile s-a înmulţit, la fel ca şi detenţia şi izolarea acestora în facilităţi înfiinţate în acest scop atât în Ucraina ocupată, cât şi în Rusia, conform documentului, scrie Reuters.

În aceste locuri, relele tratamente s-au transformat rapid în tortură pentru motive atât de mărunte precum "vorbirea limbii ucrainene" sau "uitarea versurilor imnului Rusiei", în timp ce afară raidurile soldaţilor ruşi în casele oamenilor au permis violenţa sexuală sau ameninţarea folosirii acesteia împotriva femeilor şi bărbaţilor.

Despre copiii deportaţi pe teritoriul rusesc, martorii intervievaţi de comisie au indicat că cei mai mici se poate să fi pierdut definitiv contactul cu familiile lor.

Pe de altă parte, anchetele comisiei au permis de asemenea să stabilească faptul că invazia şi atacurile Rusiei în Ucraina pot constitui un act de agresiune care poate fi investigat şi face obiectul unei cauze la Curtea Penală Internaţională.

În cursul investigaţiei lor, membrii grupului ONU ( Erik Mose din Norvegia, columbianul Pablo de Greiff şi bosniaca Jasminka Dzumhur) s-au deplasat de opt ori în Ucraina, au fost în 56 de oraşe şi au intervievat aproape 600 de persoane, vizitând de asemenea locuri distruse, centre de detenţie şi tortură.

Comisia a investigat totodată încălcările drepturilor omului şi excesele comise de forţele ucrainene, însă în acest caz au constatat "un număr mic de încălcări", în particular două incidente în care soldaţi ruşi au fost răniţi, torturaţi sau împuşcaţi, "care se califică drept crime de război".

Din interviuri, anchetatorii au tras concluzia că cea mai mare dorinţă a populaţiei ucrainene şi în special a victimelor atrocităţilor este să se facă dreptate şi ca cei responsabili - inclusiv autorii - să fie aduşi în faţa tribunalelor, fie ele naţionale sau internaţionale.

"Ceea ce se cere este o concentrare pe responsabilitate, care să includă atât responsabilitatea penală, cât şi dreptul victimelor la adevăr, reparaţii şi nerepetare", se arată în raport.

Conform ONU, peste 8.000 de civili au fost ucişi şi peste 13.000 au fost răniţi de când Rusia a lansat invazia militară la scară largă în Ucraina în februarie 2022. Cu toate acestea, ONU a avertizat că este posibil ca cifrele reale să fie mai mari, transmite şi DPA.

Rusia a recunoscut că transferă copii ucraineni către teritorii pe care le controlează

La finalul anului trecut, Rusia a recunoscut că transferă copii din Ucraina către teritorii pe care statul rus le controlează, însă a susţinut că singurul scop pe care îl are în vedere este bunăstarea lor. De asemenea, au susținut că demersul nu constituie în niciun caz o sechestrare, transmite EFE, potrivit Agerpres.

„În cazul copiilor războiului, care şi-au pierdut părinţii sau se află într-o situaţie gravă, noi încercăm să avem grijă de ei, însă unele mass-media susţin că îi sechestrăm. Este o încercare să le oferim îngrijire şi să sprijinim copiii care au nevoie de aşa ceva, indiferent de naţionalitatea lor sau de locul în care trăiesc. Este un act umanitar”, declara atunci ambasadorul Rusiei pe lângă ONU la Geneva, Ghennadi Gatilov, într-o conferinţă de presă cu membrii Asociaţiei Corespondenţilor pe lângă ONU.

 

Diplomatul rus a susţinut că ''acuzaţiile că furăm copii sunt idioţenii şi reprezintă o nouă încercare de a da vina pe Rusia''.

Articol recomandat de sport.ro
Apartamentul unei jucătoare de tenis, spulberat de ruși. Obiectul rămas intact printre dărâmături
Apartamentul unei jucătoare de tenis, spulberat de ruși. Obiectul rămas intact printre dărâmături
Citește și...
Condițiile îngrozitoare în care stau mii de deținuți într-una dintre cele mai mari închisori | GALERIE FOTO

Cea mai mare închisoare din America de Sud a primit încă 2.000 de deținuți, iar experții se tem că politica de control a acestora ar putea avea de suferit.

Vot final în parlamentul de la Chişinău. Limba română va înlocui "limba moldovenească" în toate legile din Republica Moldova

Parlamentul Republicii Moldova a votat joi în a doua şi ultimă lectură proiectul de lege privind înlocuirea sintagmei "limba moldovenească" cu "limba română" în toate legile Republicii Moldova, inclusiv în Constituţie, informează Deschide.md.

Polonia va transfera Ucrainei patru avioane MIG-29: „Alte aparate vor fi probabil transferate succesiv”

Polonia va transfera Ucrainei în zilele următoare patru avioane de vânătoare MIG-29, a anunţat joi preşedintele polonez Andrzej Duda, potrivit Reuters şi AFP.

Recomandări
Comuna fără niciun elev, unde statul construiește o școală și primarul vine la birou cu elicopterul. Miliarde pe sate fantomă

STATUL DEGEABA, partea I, ”România, te iubesc!” 2026. Numărul 37, al 19-lea an de emisie. Vă mulțumim că în acest timp ne-ați fost alături! Astăzi vorbim despre statul nostru sufocat de instituții și birocrație.

Rusia a lovit un tren ucrainean la scurt timp după ce Boris Johnson și oficiali europeni de rang înalt au părăsit gara

Personalităţi occidentale, printre care fostul prim-ministru britanic Boris Johnson şi fostul director al CIA David Petraeus, se aflau într-o gară din vestul Ucrainei „cu puţin timp” înainte ca Rusia să lovească un tren în zonă, duminică.

Ce componente are Planul de Înzestrare a Armatei pentru următorii 10 ani. Elementele luate în calcul la fiecare actualizare

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a analizat și aprobat, la 7 septembrie 2026, noul Plan de Înzestrare a Armatei României.