Analiza Reuters: Vestul se agata de pactul de la Minsk, Kievul are indoieli. Care ar putea fi urmatoarea mutare a lui Putin

Statele Unite si Uniunea Europeana sprijina inca armistitiul de incetare a focului, convenit la Minsk in urma cu trei luni, in ciuda sentimentului in crestere ca acesta isi traieste ultimele clipe, si ii spun lui Putin ca sanctiunile vor ramane in vigoare daca nu-si onoreaza promisiunile. Insa aceasta abordare ofera o mica consolare presedintelui ucrainean Petro Porosenko care, in timp ce in tara este supus presiunilor din cauza pierderii constante de militari trimisi sa lupte impotriva insurgentilor prorusi in est, in exterior trebuie sa tina pasul pe plan diplomatic cu Occidentul de al carui ajutor politic si financiar are nevoie, relateaza Agerpres.

Adevaratele sale sentimente au iesit la iveala miercuri, la Berlin, cand un jurnalist german a sugerat ca estul Ucrainei este relativ calm. "As vrea sa va contrazic pentru ca Ucraina plateste un pret extrem de mare astazi pentru acest pseudo-armistitiu", a raspuns el, remarcand ca 83 de militari ucraineni si-au pierdut viata de la semnarea, in februarie, la Minsk, a celui de-al doilea acord de pace.

Dar desi fragil inca de la adoptare, nimeni nu vrea sa renunte la acest acord de incetare a focului. "Pe baza acordului de la Minsk din februarie, am remarcat ca nu am ajuns inca acolo unde ne-am dori. Nu avem inca o incetare completa a focului", a declarat la Berlin cancelarul german Angela Merkel, aflata langa Porosenko. Sefa statului lituanian Dalia Grybauskaite a fost mai brutala. "Acordul nu mai exista", a declarat ea pentru Reuters.

Analistul politic Volodimir Fesenko, din Kiev, crede ca mai ales europenii sunt manati de o iluzie. "Incearca sa se agate de acest miraj si sa miste lucrurile in acea directie. Partenerii occidentali ai Ucrainei nu vor sa incerce nimic nou. Vor incerca pana in ultima clipa sa resusciteze cadavrul numit acordurile de la Minsk", spune el.

Citește și

Analiza Associated Press: Cum a ajuns Romania sa apere Ucraina in razboiul cibernetic cu Rusia. Legatura cu Ceausescu

Prețul eliberării Alinei Apostol din „gulagul” chinezesc. Fost deținut al regimului de la Beijing: „Cu chinezii trebuie să negociezi direct!”. Răspunsul Ministerului Justiției din România

Comandantul suprem al fortelor aliate din Europa (SACEUR), generalul Philip Breedlove, a declarat luna trecuta in Congresul SUA ca armata rusa s-ar putea folosi de armistitiu pentru a pregati o noua ofensiva in sprijinul separatistilor. Orice noua ofensiva sustinuta de Rusia este foarte probabil sa vizeze orasul de coasta Mariupol pentru ca, daca acest oras ar cadea, atunci rebelii vor putea deschide un coridor terestru spre Crimeea, peninsula ucraineana anexata de Rusia anul trecut.

Multi sesizeaza o diferenta fundamentala de perceptie intre liderii europeni si Porosenko. In timp ce UE n-are probleme in a accepta un armistitiu gaunos, dar care evita pierderile masive de vieti omenesti, Kievul se confrunta cu numarul constant de victime si cu nesiguranta legata de urmatoarea miscare a lui Putin.

Pana si castigurile obtinute in urma acordului de la Minsk sunt imperfecte. Ambele parti si-au retras armamentul greu si tancurile de pe cea mai mare parte a liniei frontului, dar acestea inca mai sunt folosite impotriva trupelor guvernamentale la principalele puncte sensibile, spun autoritatile de la Kiev. In ciuda catorva schimburi de prizonieri, Moscova inca o retine pe aviatoarea si deputata ucraineana Nadia Savcenko.

Chiar mai important pentru ucraineni, acordurile de la Minsk nu prevad niciun plan pentru Kiev menit sa duca la recuperarea teritoriilor pierdute in favoarea insurgentilor prorusi. Si cata vreme violentele continua in est, chiar si la un nivel redus, Kievul are putine sanse sa organizeze acolo alegeri locale pana la sfarsitul anului, asa cum si-a propus.

"Motivul simplu pentru care nu ne-am ales cu nimic de pe urma agendei politice de la Minsk este faptul ca agenda ratifica castigurile strategice ale Rusiei si, prin urmare, vine impotriva obiectivelor nationale stabilite de guvernul ucrainean", explica Christopher Granville, director la Trusted Sources.

In pofida intalnirilor frecvente cu liderii occidentali, nu este clar cum vede Putin sfarsitul acestui conflict. Momentan, nu pare sa fie interesat de anexarea regiunilor controlate de separatisti, care ar reprezenta un demers costisitor dat fiind ca economiile din zona o duc foarte prost. Dar lui Putin nici nu-i sta in fire sa dea inapoi. Si nici nu-si poate permite s-o faca, deoarece ar pierde din popularitate in tara, ori a da dovada de slabiciune nu este o optiune pentru el.

Totusi, Putin ar putea considera ca declansarea unui razboi pe fata impotriva Ucrainei este prea riscanta din punct de vedere politic si economic, mai ales daca numarul pierderilor in randul fortelor proruse in Ucraina va creste, amenintandu-i pozitia.

Daca scopul lui Putin este sa sprijine un conflict la nivel micro care sa complice aspiratiile Ucrainei de a se alatura NATO si Europei, atunci singurul lucru pe care presedintele rus trebuie sa-l faca este... sa nu faca nimic. "Obiectivele strategice (ale Rusiei) nu s-au schimbat absolut deloc: sa tina Ucraina in sah controlandu-i estul. Pentru asta, ei (rusii) chiar au nevoie ca (acordurile de la Minsk) sa fie puse in aplicare", a declarat un diplomat occidental la Moscova.
 

Articol recomandat de sport.ro

Ce mesaj a transmis fotbalistul eliminat de Istvan Kovacs în Barcelona - PSG