Analiză AFP: Ascensiunea dreptei radicale şi extreme în Europa. Liderii și partidele care transformă peisajul politic
După scorul record obţinut de partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) la alegerile legislative de duminică, AFP realizează un tur de orizont asupra ascensiunii dreptei radicale, naţionaliste sau extreme în ultimii ani în Europa.
În Italia, Giorgia Meloni - al cărei partid postfascist Fratelli d'Italia a obţinut o victorie istorică la alegerile legislative din 2022 - conduce guvernul din octombrie acel an, în coaliţie cu un alt partid de extremă dreaptă, Liga lui Matteo Salvini, şi cu partidul conservator Forza Italia.
Ea a fost singurul lider european care a participat la învestirea preşedintelui american Donald Trump, pe 20 ianuarie.
În Ungaria, suveranistul Viktor Orban, prim-ministru din 2010, a fost reînvestit în aprilie 2022 pentru al patrulea mandat consecutiv, după victoria copleşitoare a partidului său, Fidesz, la alegerile legislative. Coaliţia sa de guvernământ include partidul creştin democrat KDNP.
Toate meciurile de la FIFA Club World Cup pot fi văzute pe VOYO cu comentariu în limba română.
Orban se pregăteşte pentru alegerile legislative prevăzute pentru primăvara anului 2026, având ca rival un fost funcţionar public devenit oponent, Peter Magyar, din partidul Tisa.
În Olanda, liderul extremei drepte, Geert Wilders, al cărui Partid al Libertăţii (PVV) a fost primul la alegerile legislative din noiembrie 2023, a încheiat un acord de coaliţie cu trei partide de dreapta, în mai 2024.
Pentru a face acest lucru, el a trebuit să renunţe la ambiţiile sale de a fi prim-ministru, unele partide ameninţând să-şi retragă sprijinul din cauza poziţiilor sale notorii anti-islam şi eurosceptice. Un înalt funcţionar public şi fost şef al serviciilor de informaţii, Dick Schoof, a devenit şef al guvernului.
În Slovacia, prim-ministrul naţionalist Robert Fico (partidul Smer-SD) a revenit la putere în octombrie 2023. Unul dintre puţinii lideri ai Uniunii Europene apropiaţi de Kremlin, s-a aliat cu partidul centrist Hlas-SD şi cu partidul de extremă dreapta SNS.
În Finlanda, Partidul Finlandezilor, formaţiune de extremă dreapta care a ieşit pe locul al doilea la alegerile legislative din aprilie 2023, este membru al coaliţiei de guvernământ formate de conservatorul Petteri Orpo, a cărui Coaliţie Naţională (centru dreapta) a câştigat alegerile.
În Suedia, partidul de extremă dreaptă Democraţii Suediei (SD), care a ocupat locul al doilea la alegerile legislative din 2022, nu are niciun reprezentant în guvern, dar este strâns asociat la deciziile acestuia.
Liderul conservatorilor, Ulf Kristersson, a devenit şef al guvernului prin formarea unui bloc majoritar cu sprijinul acestui partid, pe baza unui program de coaliţie prevăzând o reducere drastică a imigraţiei.
În alte ţări, extrema dreaptă a părut să ajungă la porţile puterii, fără a intra însă, deocamdată.
După victoria sa istorică la alegerile legislative din septembrie 2024, Partidul Libertăţii din Austria (FPOe), fondat de foşti nazişti şi condus astăzi de Herbert Kickl, a început negocierile în ianuarie pentru a forma un guvern cu conservatorii din OeVP (Partidul Popular) şi a-şi adjudeca pentru prima dată cancelaria. Dar discuţiile au eşuat, mai ales pentru că extrema dreaptă a dorit un viraj eurosceptic pentru Austria.
OeVP şi FPOe s-au aliat însă deja pentru a guverna în cinci dintre cele nouă landuri austriece.
În Franţa, un front republican format pentru alegerile legislative din vara anului 2024 a împiedicat Adunarea Naţională (RN) să ajungă la putere. Dar acest partid de extremă dreapta - condus de Marine Le Pen, finalistă la ultimele două alegeri prezidenţiale - este astăzi prima formaţiune într-o Adunare Naţională (camera inferioară a Parlamentului) fără majoritate.
În Germania, AfD - susţinută de anturajul lui Donald Trump - şi-a dublat scorul la alegerile legislative de duminică, ajungând la 20,8%, în spatele creştin-democraţilor conduşi de Friedrich Merz. Acesta din urmă a exclus o alianţă cu gruparea naţionalistă şi anti-migranţi pentru formarea unui guvern de coaliţie.
În Belgia, în timpul campaniei legislative din iunie 2024, partidul de extremă dreaptă Vlaams Belang (VB) a fost desemnat câştigător de sondaje în Flandra, cea mai populată regiune. N-VA, partidul actualului prim-ministru Bart De Wever, a rămas în cele din urmă la conducere, dar VB şi-a mărit punctajele atât în parlamentul flamand (31 de locuri din 124), cât şi la nivel federal, în Camera Deputaţilor, unde formează şi cel mai mare grup de opoziţie, cu 20 de deputaţi.
În Portugalia, partidul de extremă dreapta Chega (Destul) şi-a consolidat în mod clar statutul de a treia forţă politică din ţară, trecând de la 12 la 50 de deputaţi, cu un scor de 18,1% la alegerile legislative din martie 2024.
În Regatul Unit, la alegerile legislative din iulie 2024, în urma cărora Partidul Laburist al lui Keir Starmer a ajuns la putere după 14 ani de guverne conservatoare, partidul anti-imigraţie Reform UK a lui Nigel Farage a strâns aproximativ 14% din voturi şi a intrat în parlament, obţinând cinci locuri.
