Alegeri în Israel. Fostul premier Benjamin Netanyahu speră să se întoarcă la putere
Fostul premier Benjamin Netanyahu speră să revină la putere în urma alegerilor legislative de marţi. Este al cincilea rând de alegeri în mai puţin de patru ani, iar rezultatul acestora este incert.
”Va reveni la putere Netanuahu sau Yair Lapid va rămâne premier?”, relatează Paris Match, potrivit News.ro.
Cei 6,9 milioane de alegători înscrişi în acest scrutin proporţional aleg 40 de liste, care se reduc în principal la două tabere - cea în favoarea unei reveniri la putere a lui Benjamin Netanyahu, judecat cu privire la corupţie într-o serie de dosare, şi cea care vrea menţinerea la putere a tinerei coaliţii eteroclite a lui Yair Lapid (centru).
Benjamin Netanyahu, în vârstă de 73 de ani, cel mai longeviv şef de Guvern din istoria Israelului, încearcă să obţină o majoritate de 61 dintre cei 120 de mandate, împreună cu aliaţii săi din partide ultraconservatoare şi de extremă dreapta, care au vântul în pupa.
Yair Lapid, în vârstă de 58 de ani, premier din iulie, liderul Partidului Yesh Atid (”Există un viitor”) şi liderul unui coaliţii unice în istoria Israelului, din care fac parte formaţiuni de stânga, centru, drepta şi un partid arab, încearcă să convingă că direcţia din ultimele luni este necesar să fie menţinută.
Această ”coaliţie a schimbării”, condusă de Naftali Bennett şi Yair Lapid l-a îndepărtat de la putere pe Benjamin Netanyahu în iunie 2021, după care şi-a pierdut majoritatea în Parlament, un an mai târziu, declanşând scrutinul de marţi, al cincilea din primăvara lui 2019 într-o ţară divizată politic şi care întâmpină dificultăţi în a forma coaliţii sau a le menţine.
Ultimele sondaje creditau ”blocul de dreapta” al lui Netanyahu cu 60 de mandate, cu un mandat mai puţin de pragul majorităţii, iar pe aliaţii lui Lapid cu 56 de mandate.
Cum s-a ajuns, din nou, la alegeri în Israel
Coaliţia lui Lapid şi-a pierdut majoritatea în Parlament în urma plecării unor deputaţi de dreapta, ceea ce a determinat Guvernul să convoace alegeri anticipate.
Campania electorală a început lent, însă s-a accelerat în ultimele zile, în contextul în care partidele încearcă să facă totul pentru a-i convinge pe ultimii nehotărâţi şi mai ales baza acestora să iasă la urne, mai ales în oraşele arabe israeliene.
În 2020, partidele arabe israeliene au obţinut un număr-record de 15 mandate, în urma unei campanii dinamice sub un singur steag. Însă, de această dată, ele candidează dispersate pe trei liste - Raam (islamism moderat), Hadash-Taal (laic) şi Balad (naţionalist).
În sistemul proporţional israelian, o listă electorală este necesar să obţină cel puţin 3,25% dintre voturile exprimate pentru a intra în Parlament, şi un minimum de patru mandate.
Sub acest prag, partidele nu obţin niciun deputat.
Împărţite, partidele arabe sunt mai ameninţate să nu atingă acest prag şi să favorizeze astfel o victorie a taberei lui Netanyahu şi aliaţilor acestuia.
”Fără noi, dreapta va forma un guvern majoritar. Pentru a-i opri, avem nevoie de voi”, a tunat în ultimele zile unul dintre tenorii listei arabe Hadash-Taal, Ahmed Tibi.
Atmosferă tensionată în Cisiordania
Acest scrutin intervine într-o atmosferă tensionată în Cisiordania ocupată, unde în ultimele zile au avut loc două atacuri palestiniene. Într-un atac a fost ucis un civil israelian, sâmbătă seara, la Hebron (sud), un focar de tensiuni, un oraş palestinian în care trăiesc colonişti israelieni.
În urma unei serii de atacuri antiisraeliene în primăvară, armata israeliană a efectuat aproape 2.000 de raiduri în Cisordania, un teritoriu ocupat din 1967, mai ales la Jenin şi Nabluz (nord).
Aceste operaţiuni s-au soldat cu 120 de morţi în rândul palestineienilor, cel mai sângeros bilanţ din ultimi şapte ani.
”Ştim că aceste alegeri nu vor aduce un partener al păcii, dar cu toate acestea spunem comunităţii internţaionale că este necesar să-i ceară viitorului premier israelian să se angajeze să pună capăt ociupaţiei şi conflictului”, a îndemnat luni premierul palestinian Mohammed Shtayyeh
Armata israeliană a închis marţi punctele de acces în Cisiordania şi Fâşia Gaza şi lasă să treacă doar urgenţe ”umanitare”.
