Noul guvern al Israelului câştigă majoritatea voturilor şi pune capăt epocii Netanyahu
Parlamentul israelian a ales, duminică, cu 60 de voturi, noul guvern, punând capăt mandatului de 12 ani neîntrerupţi ai lui Benjamin Netanyahu, potrivit Reuters, scrie news.ro.
Ultra-naţionalistul Naftali Bennett va conduce noul cabinet, care cuprinde partide de la stânga la dreapta, pentru doi ani, înainte ca aliatul centrist Yair Lapid să preia funcţia.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
59 de deputaţi, în principal de la Partidul Likoud al lui Netanyahu, de extremă dreapta şi de la partidele ultra-ortodoxe s-au opus.
În discursul său, Naftali Bennett, noul premier ales, a spus: "Acest Guvern îşi începe activitatea sub cea mai gravă ameninţare de securitate", a declarat el referitor la Iran, inamicul Israelului, asigurând că ţara sa "îşi va rezerva libertate totală de acţiune" contra Teheranului.
"Înţeleg că nu va fi o zi uşoară pentru mulţi, dar nu este zi de doliu, este ziua schimbării, a schimbării regimului într-o democraţie", a declarat şeful dreptei radicale înainte votului de încredere din partea deputaţilor pentru Guvernul său.
Knesset, Parlamentul israelian, s-a reunit duminică în sesiune specială.
Înaintea votului, Netanyahu a afirmat: "Dacă destinul nostru este de a fi în opoziţie, o vom face cu capul sus, vom face să cadă acest Guvern şi ne vom întoarce pentru a conduce ţara în felul nostru (...). Ne vom întoarce în curând". "Bennett şi prietenii săi sunt o dreaptă falsă şi populaţia ştie foarte bine", a declarat Netanyahu, care a lăudat "reuşitele" Guvernului său, citând în special acordurile de normalizare a relaţiilor cu ţările arabe şi "operaţiunile exterioare" între care cea din 2018 care a permis Statului evreu să obţină arhivele nucleare iraniene.