Alegeri în Franța: Votul ar putea deschide calea unei mari coaliții. „Francezii au vrut să-l pedepsească pe președintele lor”
Francezii votează duminică în al doilea tur al unor alegeri cruciale, după o campanie electorală grăbită și, pe alocuri, violentă.
După triumful extremei drepte din primul tur, miza momentului este limitarea câștigurilor partidului "Reunirii naționale". Mai ales că liderul acestuia, Jordan Bardella, a indicat că va refuza funcția de premier daca nu are majoritate absolută sau măcar stabilă. Astfel, votul deschide calea unei mari coaliții, între stânga și centru, deja evocată de actualul premier.
Pentru scrutinul de duminică, partidele de opoziție din Franța au încheiat acorduri pripite în ultima săptămână, pentru a încerca să blocheze o victorie zdrobitoare a partidului Reunirea Națională, condus de Jordan Bardella și de Marine Le Pen.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Un număr uriaș de candidați intrați în turul al doilea au ieșit din cursă, lăsând cale liberă celor care au cele mai mari șanse să învingă extrema dreaptă. Iar populația pare să-i susțină.
Dominique Moïsi, politolog: „Ei bine, se pare că la primul tur de scrutin francezii au vrut să-l pedepsească pe președintele lor, Emmanuel Macron. Dar la al doilea tur, par să fie speriați de propria lor îndrăzneală, nu vor să dea puterea extremei drepte și se vor asigura că aceasta nu va avea o majoritate pentru a guverna.”
Analiștii cred că votul de duminică ar putea deschide calea unei mari coaliții, formată din partidele moderate, republicane, fără partidele extremiste de dreapta și de stânga. Rămâne de văzut dacă o asemenea formulă va funcționa.
Dominique Moïsi, politolog: „Guvernele de coaliție nu sunt o tradiție franceză. Ele sunt soluția evidentă în majoritatea țărilor europene, din Germania până în Olanda și în țările nordice. Dar nu este cazul, noi avem guverne de coabitare, un președinte dintr-o facțiune și un prim-ministru din altă facțiune.”
Oricare ar fi rezultatul final, anticipatele declanșate de Macron au slăbit poziția Franței pe scena internațională.
Dominique Moïsi, politolog: „Paradoxul situației actuale este că, în urma alegerilor din Marea Britanie și din Franța, va fi mai multă influență britanică și mai puțină influență franceză. La summitul NATO, cea mai puternică personalitate va fi noul prim-ministru al Marii Britanii, iar personalitatea mai slabă va fi președintele Franței.”
Votul de duminică are loc pe fondul unor tensiuni electorale majore. Potrivit ministrului de Interne, 51 de candidați, membri ai echipelor, sau activiști de partid, au fost atacați fizic, în cursul campaniei electorale. Și o rețea extremistă a publicat o listă cu aproape 100 de avocați "de eliminat", după ce aceștia au semnat o scrisoare deschisă, împotriva Reunirii Naționale. Autoritățile vor desfășura suplimentar încă 30 de mii de polițiști ca sa nu apară incidente.
