AFP: Zguduită de Donald Trump, Europa îşi schimbă tonul şi viteza. Modificări importante în politica europeană

De atunci, Europa a fost în centrul unui vârtej de iniţiative diplomatice, jonglând cu alianţele şi rescriind reguli care păreau săpate în piatră. O capacitate de reacţie care nu a fost întotdeauna asociată cu imaginea continentului, conform sursei citate.

"Sosirea administraţiei Trump a accelerat istoria şi a concentrat minţile asupra a ceea ce trebuie făcut", rezumă Ian Lesser, de la think tank-ul German Marshall Fund.

Schimbări importante în politica europeană

Iată o privire asupra schimbărilor în curs de desfăşurare - şi a celor care ar putea apărea la orizont - în contextul în care UE organizează joi al treilea summit al şefilor de stat în şase săptămâni.

De la Paris şi Londra la Bruxelles, frenezia diplomatică declanşată de mâna întinsă de Casa Albă Kremlinului cu privire la Ucraina a amestecat cărţile. O avalanşă de reuniuni a reunit subgrupuri de ţări din interiorul şi din afara UE. Şi atunci când blocul european s-a reunit oficial, parteneri precum Marea Britanie şi Canada au fost ţinuţi la curent, aşa cum vor fi şi săptămâna aceasta.

În mai multe rânduri, secretarul general al NATO, Mark Rutte, s-a alăturat acestora, hotărât să joace un rol de facilitator cu noile puteri de la Washington. Aceste schimbări de format sunt, de asemenea, un răspuns la provocarea reprezentată de Viktor Orban, care susţine că este la fel de apropiat de Trump ca şi de Putin şi care a încercat în mod repetat să blocheze iniţiativele europene privind Ucraina.

Pentru a doua oară consecutiv, liderii învaţă să se pună de acord săptămâna aceasta la Bruxelles asupra unei declaraţii 26 pentru a evita ceea ce un înalt funcţionar al UE descrie drept o „divergenţă strategică” cu prim-ministrul ungar. De la cortul mare la cercul mic, această flexibilitate a formatelor reflectă noua coaliţie care apare în jurul Ucrainei, dar şi dificultatea de a consolida semnificativ capacităţile de apărare ale Europei.

Colaborarea mai strânsă a Marii Britanii cu Europa

"Este clar că o Europă care ia apărarea mai în serios, dar care o consideră şi autonomă, va dori să includă noi actori precum Marea Britanie, Norvegia, dar şi Turcia", explică Ian Lesser, care vede de asemenea în manevrele majore în curs o oportunitate pentru apariţia unui "pol european mai puternic" în cadrul NATO.

Apropierea Marii Britanii de Europa este una dintre cele mai spectaculoase consecinţe ale dezangajării anunţate de America, într-un moment în care încercările de „resetare” post-Brexit au dificultăţi în a se materializa, în timp ce vechi ranchiuni reapar în mod regulat între Londra şi anumite capitale europene.

Dar prim-ministrul britanic Keir Starmer s-a impus ca un actor central în eforturile europene de a menţine Washingtonul implicat în problema ucraineană, de a asigura o încetare a focului acceptabilă pentru Kiev şi de a aborda direct problema securităţii continentului. "Împreună cu Marea Britanie, acest lucru a schimbat cu adevărat pagina, am schimbat dimensiunea", a declarat Camille Grand de la Consiliul European pentru Relaţii Externe.

Deşi recunoaşte că "tensiunile vor reveni fără îndoială când va fi vorba de a decide cine are acces la banii Europei", expertul consideră că acesta este un punct de cotitură. Cele două părţi descoperă că, atunci când vine vorba de asta, "cele două părţi se vor uni pe probleme foarte importante".

Schimbări de paradigmă în cheltuielile pentru apărare

Perspectiva de a pierde protecţia SUA a declanşat, de asemenea, un mic cutremur pe un subiect demult sacrosanct: normele care reglementează deficitele bugetare în cadrul UE. Bruxelles-ul doreşte acum ca aceste reguli fiscale să fie suspendate timp de patru ani, cu scopul declarat de a creşte cheltuielile pentru apărare cu 650 de miliarde de euro. Un semn al vremurilor: această iniţiativă, care în urmă cu doar câteva luni ar fi provocat proteste viguroase în multe capitale europene, a fost foarte bine primită.

Solicitări de a merge mai departe - şi de a revizui acest "corset" bugetar - vin chiar din Germania, campioană a ortodoxiei bugetare de zeci de ani şi care, la rândul său, se pregăteşte pentru o cotitură istorică prin susţinerea planului de investiţii al viitorului cancelar Friedrich Merz, care doreşte să îşi reînarmeze şi să îşi modernizeze ţara cu paşi mari.

O idee şi mai radicală, Merz a cerut discuţii cu Franţa şi Marea Britanie privind o descurajare nucleară comună, în timp ce premierul polonez Donald Tusk s-a arătat interesat de accesul la arme atomice. De la descurajare la finanţe, "multe tabuuri au fost sparte în ultimele săptămâni", rezumă Ian Lesser.

Dar nu totul se mişcă atât de repede. Germania şi Ţările de Jos rămân ferm opuse unui împrumut comun major pentru apărare. Această opţiune, inspirată de ceea ce s-a făcut după pandemia covid, este pentru multe state membre singura modalitate prin care UE poate schimba cu adevărat paradigma. "Pentru moment, nu suntem acolo", a recunoscut miercuri şeful diplomaţiei europene, Kaja Kallas. "Dar este complet exclus? Eu nu cred că da".

Articol recomandat de sport.ro

Iubita lui Jude Bellingham a dat peste cap internetul cu ultima postare