AFP: Siria dispune de cel mai mare program de inarmare chimica din Orientul Mijlociu
Arsenalul chimic sirian, a carui plasare sub control international a fost propusa de catre Moscova cu scopul evitarii unor atacuri militare occidentale, exista de mai multe decenii si este considerat unul dintre cele mai importante in Orientul Mijlociu.
Regimul, care a primit favorabil aceasta propunere, este acuzat ca a folosit pe 21 august gaze toxice in doua zone aflate sub controlul rebelilor, langa Damasc, omorand sute de persoane, potrivit serviciilor americane de informatii si opozitiei siriene.
La 1 septembrie, secretarul de Stat John Kerry a declarat ca Statele Unite se afla in posesia unor esantioane de par si sange care probeaza folosirea gazului sarin in acest atac.
La sfarsitul lui august, serviciile franceze de informatii recenzau "cateva sute de tone de iperita", un gaz de lupta asfixiant cunoscut si sub numele de gaz mustar, dar si gaz sarin, aflate in posesia Damascului, intr-un stoc total care depaseste 1.000 de tone de agenti chimici.
In acest raport, serviciile franceze de informatii mentionau totodata ca oameni de stiinta sirieni au lucrat la iperita cu azot, un agent vezicant (care ataca pielea) de prima genratie, dar si un agent neurotoxic organofosforat a carui toxicitate este superioara celei a gazului sarin.
Siria a recunoscut pentru prima data pe 23 iulie 2012 ca detine arme chimice si a amenintat ca le va folosi in cazul unei interventii militare occidentale, dar niciodata impotriva populatiei sale.
In martie 2013, Guvernul si rebeliunea s-au acuzat reciproc ca au utilizat arme chimice in conflict.
Marea Britanie, Franta si Statele Unite au acuzat armata siriana ca a recurs, in mai multe randuri, la arme chimice impotriva insurgentilor. Pe de alta parte, Rusia, aliata regimului presedintelui sirian Bashar al-Assad, caruia ii furnizeaza arme, afirma ca detine proba potrivit careia rebelii sunt cei care au folosit gaz sarin.
Siria este una dintre putinele tari care nu au semnat Conventia privind interdictia armelor chimice si care nu este, astfel, membra a Organizatiei inarcinata cu controlul si aplicarea acesteia (OIAC).
Programul chimic sirian a inceput in anii '70, cu ajutorul Egiptului, iar ulterior al fostei Uniuni Sovietice. De asemenea, Rusia, in anii '90, si apoi Iranul, incepand din 2005, i-au furnizat o sustinere, afirma Nuclear Threat Initiative, o organizatie independenta care recenzeaza date din surse "deschise" despre arme de distrugere in masa.
Potrivit unei experte de la Institutul de Studii Strategice, este vorba despre "cel mai mare program de inarmare chimica din Orientul Mijlociu, creat cu scopul de a contrabalansa programul nuclear al Israelului".
La 30 ianuarie, aviatia israeliana a bombardat, langa Damasc, o instalatie pentru rachete de tip sol-aer si un complex militar adiacent, suspectat ca adapostea produse chimice. Israelul se teme de eventuale transferuri de armament catre miscarea siita libaneza Hezbollah.
Potrivit ziarului The New York Times (NYT), raidul ar fi putut sa avarieze principalul centru de cercetare pentru arme biologice si chimice din tara.
Sursa: Mediafax
Etichete: razboi, siria, arme chimice, damasc, gaz sarin,
Dată publicare:
10-09-2013 15:04