AFP: De ce este important anunțul președintelui Franței legat de trimiterea de trupe în România
Ce reprezintă anunţul preşedintelui francez Emmanuel Macron că Franţa este dispusă să angajeze militari în România în cadrul unei eventuale creşteri a prezenţei NATO.
Acesta este subiectul unei analize AFP care arată că anunțul liderului francez ar putea duce la o consolidare a acestei prezenţe a Alianţei pe flancul sud-estic din Europa, în plin episod al tensiunilor cu Rusia.
"Salut călduros anunţul preşedintelui Emmanuel Macron cu privire la disponibilitatea Franţei de a participa la prezenţa militară avansată a NATO în România", a declarat preşedintele român Klaus Iohannis pe Twitter.
Trupele NATO franceze, pregătite să ajungă în România
Cu o zi în urmă, Emmanuel Macron exprimase "disponibilitatea" Franţei "de a se angaja în noi misiuni cu scopul de a-şi asuma toate responsabilităţile în misiuni de tip eFP (enhanced Forward Presence sau Prezenţă avansată întărită) în special în România dacă ele sunt decise" în cadrul NATO.
Această declaraţie aparent tehnică deschide în realitate uşa unei puternice întăriri a prezenţei militare a NATO în România şi deci în zona Mării Negre, unde ea este în prezent mult mai slabă decât în Nord, în regiunea Balticii, notează AFP.
Acest anunţ traduce şi apropierea franco-română în probleme de apărare şi pare în fine să semnifice o voinţă franceză de a exercita un rol mai important în NATO, în legătură cu care Macron declarase la sfârşitul anului 2019 că Alianţa se află în stare de "moarte cerebrală".
"Franţa vrea să fie prezentă în regiunea Mării Negre"
"Este o reorientare importantă. După o investiţie majoră şi perenă în regiunea Mării Baltice, Franţa vrea să fie prezentă în regiunea Mării Negre. Şi să-şi întărească legăturile cu o veche ţară prietenă pe care noi am neglijat-o prea mult", potrivit directorului adjunct al Fundaţiei pentru cercetare strategică (FRS) Bruno Tertrais.
Pe flancul său nord-estic, în ţările baltice şi în Polonia, NATO desfăşoară cu eFP patru grupuri tactice, condus fiecare de câte o ţară: Canada, Germania, Regatul Unit şi SUA. Aceasta reprezintă mii de militari, incomparabil mai mulţi decât dispozitivul din România.
"Până în prezent, există o diferenţă între Nord-Est şi Sud-Estul Europei" în ceea ce priveşte prezenţa NATO, explică o sursă diplomatică europeană. Dacă proiectul va fi dus la capăt, "angajamentul va fi de acelaşi nivel", adaugă aceasta.
"Ar fi foarte important dacă Franţa ar prelua conducerea unui grup tactic al NATO în România", afirmă pentru AFP George Scutaru, director general al New Strategy Center, un think-tank românesc.
Exercitând în prezent preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene, Franţa arată un interes crescut pentru securitatea flancului estic al continentului. Ministrul apărării francez, Florence Parly, a organizat la jumătatea lunii ianuarie, la Brest, în nord-vestul Franţei, o reuniune a miniştrilor apărării în format B-9 (Grupul celor nouă de la Bucureşti), reunind România, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia şi Slovacia.
"Simbolic este important că Franţa organizează aceasta pentru prima oară. În general, o făceau mai mult SUA. Toată lumea a salutat faptul că Franţa se interesează de flancul estic", relevă un diplomat din una din aceste ţări.
Biden, dispus să întărească prezenţa americană în România
Totuşi, decizia NATO nu este încă luată şi trebuie să fie dezbătută, poate în februarie. Joe Biden s-a declarat miercuri dispus să întărească prezenţa americană în România.
Aceste declaraţii se înscriu evident pe fondul tensiunilor între NATO, SUA, Europa şi Rusia, în special legat de situaţia din Ucraina, pe care Rusia ar putea să vrea să o invadeze, potrivit temerilor ţărilor occidentale. Moscova se opune oricărei consolidări a NATO în apropierea frontierelor sale, subliniază AFP.
În cadrul Alianţei, unele ţări ar putea să nu se bucure de perspectiva prezenţei a mii de soldaţi NATO pe malurile Mării Negre, un spaţiu geopolitic complex dominat de Rusia şi Turcia, ţară membră a Alianţei Nord-Atlantice, dar cu unele apropieri faţă de Moscova şi cu care Franţa întreţine relaţii uneori tensionate. Marea Neagră este o cale de acces pentru Rusia pe diferite scene de criză din Orientul Mijlociu şi Africa.
Bulgaria, de asemenea membră NATO, este apropiată în mod tradiţional de Rusia. Guvernul insistă asupra faptului că nicio discuţie oficială nu a avut loc despre o consolidare a NATO în regiune şi, în această săptămână, preşedintele Rumen Radev, atacat cu regularitate pentru presupusele sale simpatii proruse, a declarat: "Aceste crize nu au o soluţie militară, ci necesită un dialog şi eforturi diplomatice de dezescaladare".
În fine, anunţul preşedintelui francez ilustrează şi apropierea Parisului şi Bucureştiului asupra subiectelor de securitate, fiecare ţară exprimând interesul pentru preocupările celeilalte. Astfel, Franţa trimite cu regularitate nave în Marea Neagră - o fregată franceză va participa la începutul lunii aprilie la un exerciţiu cu România - în timp ce România prevede desfăşurarea unor forţe speciale la misiunea Takuba în Sahel.
Etichete: general,
Dată publicare:
