În filmul "Fjord", Cristian Mungiu, care semnează şi scenariul acestei pelicule, îşi plasează povestea în Norvegia, pentru a pune faţă în faţă contradicţiile unei societăţi care propovăduieşte toleranţa şi deschiderea faţă de ceilalţi, dar care poate să-i excludă brutal pe cei care se abat de la calea trasată pentru ei.
"Societăţile sunt divizate şi radicalizate, iar acest film reprezintă un angajament împotriva oricărei forme de integrism", a declarat regizorul român, în vârstă de 58 de ani, care a câştigat primul său trofeu Palme d'Or în 2007 cu filmul "4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile", o critică la adresa incriminării avortului în România comunistă.
"Acest film este un mesaj pentru toleranţă, pentru incluziune, pentru empatie. Sunt termeni magnifici pe care îi iubim cu toţii, dar pe care ar trebui să îi punem în aplicare mai des", a declarat Cristian Mungiu sâmbătă seară, în discursul său de acceptare a trofeului Palme d'Or.
Inspirat din fapte reale, "Fjord" rezonează cu povestea personală a lui Cristian Mungiu, devenit sâmbătă cel de-al 10-lea regizor din istoria Festivalului de la Cannes care a câştigat de două ori prestigiosul Palme d'Or, un club select din care fac parte cineaşti precum Francis Ford Coppola, Ken Loach şi Michael Haneke.
Născut în 1968 la Iaşi, în nord-estul României, cineastul român a crescut în timpul dictaturii lui Nicolae Ceauşescu, care a domnit cu o mână de fier în ţara lui în numele unui comunism care promitea emanciparea, dar care, de fapt, oprima poporul român.
"Am crescut sub un regim care considera că ştia mai bine decât noi, cetăţenii, ceea ce aveam noi nevoie", a declarat Cristian Mungiu pentru AFP, în timpul Festivalului de la Cannes.
"Am crezut că asta s-a oprit odată cu căderea comunismului, dar astăzi descoperim că se poate întâmpla, chiar şi cu cele mai bune intenţii, în societăţile democratice", a adăugat el.
Tocmai prin explorarea acestei perioade întunecate din istoria ţării sale, Cristian Mungiu a obţinut consacrarea internaţională la Cannes.
Câştigător al trofeului Palme d'Or în 2007, al doilea lungmetraj al său, "4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile", prezenta povestea cutremurătoare a unui avort clandestin sub regimul dictatorului Nicolae Ceauşescu.
Aproape 20 de ani mai târziu, Cristian Mungiu nu a pierdut nimic din hotărârea lui de a insista exact asupra zonelor dureroase din societate.
"Cinemaul trebuie să rămână polemic. Mi se pare că, în cinematografie, am început să pierdem puţin din libertatea de a exprima cu adevărat ceea ce gândim. Sunt prea multe filme politicoase care îţi confirmă că ideologia zilei este cea corectă, iar asta nu este deloc ceea ce ar trebui să facă cinematografia", a declarat el pentru AFP.
Certificat al calităţii
Chiar recent, în filmul său "R.M.N." (2022), Cristian Mungiu a analizat în profunzime aspectele ascunse ale toleranţei, relatând povestea revoltei locuitorilor dintr-un sat din Transilvania împotriva angajării a doi cetăţeni din Sri Lanka de către brutăria locală, o poveste inspirată, de asemenea, dintr-un fapt real.
"Prin intermediul unor mici întâmplări, în sate mici, încerc să vorbesc despre natura umană (...) care nu se schimbă aşa uşor... Sunt suficiente 24 de ore pentru a identifica un duşman (...) şi a elibera instinctele animalice care se află în noi. Oameni care sunt vecini devin capabili, a doua zi, să violeze, să tortureze şi să ucidă", explicase atunci cineastul român.
În anii lui de tinereţe, poliglotul Cristian Mungiu a studiat literatura engleză şi americană înainte să obţină o diplomă în regie cinematografică la Academia de Teatru şi Film din Bucureşti.
În timpul studiilor sale cinematografice, a lucrat ca asistent de regie la producţii străine filmate în România, precum "Le Capitaine Conan", de Bertrand Tavernier, şi "Train de vie", de Radu Mihăileanu.
După obţinerea diplomei, a regizat mai multe scurtmetraje. Primul său lungmetraj, "Occident", s-a remarcat în 2002 în Quinzaine des Realisateurs, o secţiune paralelă a Festivalului de la Cannes.
Festivalul de la Cannes a ocupat apoi întotdeauna un loc special în parcursul său profesional, atât în calitate de cineast, cât şi de membru al diferitelor jurii. După trofeul Palme d'Or câştigat în anul 2007 cu "4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile", Cristian Mungiu a obţinut apoi premiul pentru cel mai bun scenariu în 2012 ("După dealuri") şi premiul pentru cel mai bun regizor în 2016 ("Bacalaureat").
Venind dintr-o ţară în care cinematografia se confruntă cu o lipsă cronică de fonduri şi cu dezinteresul spectatorilor, câştigarea unui premiu la Cannes reprezintă "o legitimare", un "certificat al calităţii", notează jurnaliştii de la AFP.
