CTP, după decizia CCR în cazul „amendamentului Fritz”: Consecința ar trebui să fie excluderea de facto a României din UE

În mesajul despre decizia CCR, gazetarul vorbește și despre anularea alegerilor prezidențiale și sugerează că, în opinia sa, Curtea nu ar fi acționat atunci în primul rând pentru „salvarea statului de drept”, ci pentru a împiedica un anumit rezultat la urne. În acest caz, dar și în cel al „amendamentului Fritz” el consideră că instituția s-ar fi comportat ca o instituție „deasupra” Constituției și a legilor.

„Trecutul lovește prezentul și viitorul ca în comunism. O durea tot în 3 litere pe CCR de salvarea statului de drept, de salvarea României de pe buza prăpastiei, când a blocat pârtia deschisă profetului Georgescu către Cotroceni. Problema era că nu intra Ciolacu în turul 2, în ciuda mitei masive pentru națiune pe care a dat-o din bugetul de stat. Din acel moment, CCR s-a considerat deasupra Constituției, deasupra legilor, chiar și ale bunului simț, devenind o adevărată regină a României”, a notat CTP.

Cristian Tudor Popescu critică decizia CCR referitoare la legea integrității pe care o numește „anti Fritz”, pentru că aceasta ar încălca, în opinia lui, principiul neretroactivității legii și vede această decizie ca pe un exemplu de folosire a justiției în scop politic. În plus, el ironizează faptul că CCR a respins unele amendamente AUR și apreciază că aceste decizii par să fie influențate de interese politice: „aprobă, dar și respinge”, în funcție de cine propune.

CTP critică și întâlnirea informală dintre președinta CCR și premierul interimar Bolojan, considerând că este nepotrivită mai ales într-un moment în care CCR ia decizii cu importante consecințe politice. El spune, sarcastic, că nu știe ce este mai grav: întâlnirea în sine sau explicațiile oferite ulterior pentru ea.

Gazetarul ajunge la concluzia că dacă România continuă pe această direcție politică, juridică și economică, consecința „firească” ar fi ajungerea în situația de a fi exclusă de facto din UE și chiar din Consiliul Europei.

„Concluzia sussemnatului: calea de consecință, firească și asta, a stării politice, juridice, economice actuale a statului român ar trebui să fie excluderea de facto a României din UE, ba chiar și din Consiliul Europei, în care am fost acceptați în octombrie 1993”, notează Cristian

Tudor Popescu.

Ce a decis CCR în cazul legii integrității

Curtea Constituțională a admis, cu unanimitate de voturi, obiecția de neconstituționalitate formulată asupra legii pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității.

Judecătorii constituționali au stabilit că sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”, referitoare la obligația partenerilor de viață ai demnitarilor de a depune declarații de avere, este neconstituțională.

CCR a apreciat că această formulare este contrară cerințelor de calitate a legii și dreptului la viață privată, prevăzute de Constituție. Curtea a considerat, de asemenea, că sintagma este imprecisă prin conținutul său normativ.

Judecătorii au subliniat că legiuitorul nu poate impune obligații juridice unor persoane care se află în relații personale ce nu sunt recunoscute juridic de stat.

Curtea a mai stabilit că publicarea pe pagina de internet a Agenției Naționale de Integritate a declarațiilor de interese financiare ale persoanelor care dețin funcții sau demnități publice și ale soților sau soțiilor acestora contravine unei decizii anterioare a CCR, prin care s-a stabilit că astfel de măsuri afectează dreptul la viață privată.

Ce a decis CCR în cazul lui Dominic Fritz

Curtea Constituțională s-a pronunțat și asupra amendamentului care îl vizează pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, care riscă să își piardă mandatul în urma unei decizii privind un conflict de interese.

CCR a stabilit că prevederile tranzitorii referitoare la aplicarea în timp a regimului sancționator pentru conflictele de interese și incompatibilități sunt constituționale.

Potrivit judecătorilor, reglementarea măsurilor de sancționare a conflictului de interese intră în marja de apreciere a legiuitorului, iar aplicarea în timp a acestora prin normele tranzitorii adoptate respectă prevederile Constituției.

Astfel, deși a declarat neconstituțională sintagma referitoare la persoanele aflate în relații asemănătoare celor dintre soți, CCR a considerat constituțional amendamentul care privește situația lui Dominic Fritz.