Un studiu privind piața discretă a vânzării și cumpărării de părți ale corpului uman vechi de secole – inclusiv mâini, picioare și capete – a identificat riscuri alarmante generate atât de microorganismele latente, cât și de substanțele toxice utilizate la conservarea rămășițelor.
Articolul științific evaluat de experți, „The Real Mummy’s Curse: Health Risks Associated With the Sale and Trade of Mummified Remains”, publicat în International Journal of Cultural Property și disponibil prin Cambridge University Press, prezintă ceea ce autorii descriu drept „un tablou sumbru”.
Potrivit cercetării, comerțul „semi-clandestin, adesea ilegal” cu rămășițe mumificate a fost amplificat în ultimii ani prin intermediul rețelelor sociale, site-urilor personale, platformelor de comerț electronic și caselor de licitații. Cei implicați par însă să fie foarte puțin conștienți de faptul că îi expun pe cei vii la diverse riscuri.
Analiza a 128 de anunțuri publicate pe platforme Meta, site-uri de comerț online, magazine virtuale și case de licitații a identificat numeroase cazuri în care erau scoase la vânzare rămășițe mumificate care prezentau semne evidente de degradare biologică. Cercetătorii au constatat că vânzătorii nu ofereau nicio recomandare privind siguranța manipulării și foloseau frecvent serviciile poștale pentru a trimite aceste rămășițe cumpărătorilor.
„Părțile izolate ale corpului, precum mâinile și picioarele, au fost cele mai des întâlnite, urmate de capetele mumificate întregi”, notează autorii studiului.
„Peste jumătate dintre exemplarele analizate, 51,6%, au fost capete aflate în diferite stadii de conservare, inclusiv capete mumificate complete sau parțiale, cranii cu țesuturi moi și/sau păr, precum și tsantsa, așa-numitele capete micșorate realizate de populația Shuar din nordul statului Peru și estul Ecuadorului.”
Conservarea mumiilor implică substanțe toxice
Practicile de mumificare, fie ele artificiale sau naturale, presupun procese chimice și fizice complexe menite să încetinească descompunerea.
De-a lungul timpului au fost utilizate numeroase substanțe toxice pentru conservarea țesuturilor, inclusiv metale grele precum arsenicul, mercurul și plumbul.
Microorganisme periculoase pot supraviețui sute de ani
Potrivit cercetătorilor, rămășițele mumificate pot adăposti o mare varietate de microorganisme aflate în stare latentă, chiar și după secole de deshidratare.
Sporii unor ciuperci pot deveni aeropurtați atunci când rămășițele sunt mutate sau manipulate, reprezentând un risc pentru sănătatea persoanelor care intră în contact cu acestea.
Studiul amintește că inhalarea sporilor de Aspergillus a fost considerată responsabilă pentru moartea a 10 dintre cei 12 oameni de știință care au deschis, în anii 1970, mormântul regelui Cazimir al IV-lea al Poloniei.
Cercetătorii menționează că o formă severă de aspergiloză provocată de inhalarea acestor spori ar fi putut contribui și la moartea lordului Carnarvon, principalul finanțator al expediției care a descoperit mormântul faraonului Tutankhamon în Valea Regilor din Egipt.
Moartea lui Carnarvon, în 1923, a alimentat legenda potrivit căreia cei care deschid morminte sunt loviți de ghinion, boală sau moarte – mit cunoscut drept „blestemul mumiei”.
Kirsty Squires, profesor de bioarheologie umană la Universitatea Staffordshire și unul dintre autorii studiului, a declarat că persoanele implicate în acest comerț par să fie foarte puțin conștiente de pericolele la care se expun.
