"Acordul Schengen trebuie eliminat". Reactiile extremei drepte dupa uciderea lui Anis Amri

semn Schengen

Libera circulatie in Europa ar putea deveni o amintire frumoasa daca extremistii euro-sceptici reusesc sa isi impuna agenda politica.

 Doi lideri ai curentului eurosceptic, Marine Le Pen si Nigel Farage, au criticat vineri existenta spatiului european de libera circulatie Schengen, de care a profitat autorul atacului comis luni seara la Berlin pentru a calatori nestingherit prin Europa inainte de a fi impuscat mortal vineri de politia italiana la Milano, relateaza agentia Reuters.

Conform unei surse judiciare, asupra teroristului tunisian Anis Amri s-a gasit un bilet de tren care arata ca el a plecat din Franta catre Torino, de unde a ajuns la Milano cu un tren regional.

'Aceasta escapada prin cel putin doua sau trei tari este simptomatica pentru catastrofa totala pe care acordul Schengen o aduce pe planul securitatii', a declarat Marine Le Pen, lidera formatiunii franceze de extrema-dreapta Frontul National (FN) si candidata la presedintia Frantei.

Ea a adaugat ca daca va castiga alegerile prezidentiale - programate pentru luna aprilie -, va 'restitui Frantei controlul deplin asupra suveranitatii si frontierelor ei' si va elimina 'consecintele acordului Schengen'.

Citește și
semn Schengen
"De mai bine de 5 ani, Romaniei ii e negat accesul la Schengen din motive politice". Obiectivele anuntate de Dacian Ciolos

Opinia sa este impartasita si de politicianul britanic Nigel Farage, fost presedinte al formatiunii eurosceptice UKIP si unul dintre liderii taberei care a sustinut iesirea Marii Britanii din Uniunea Europeana la referendumul din 23 iunie.

'Daca barbatul impuscat la Milano este ucigasul de la Berlin, atunci avem dovada ca spatiul Schengen este un risc pentru siguranta publica. Trebuie sa dispara', a scris Farage pe Twitter.

De altfel, pe 7 decembrie reprezentantii UE au aprobat un compromis cu Parlamentul European privind revizuirea codului granitelor din zona Schengen. Prin aceasta revizuire vor fi reintroduse controale obligatorii la granitele externe, inclusiv pentru cetatenii din zona Schengen. Reavizuirea codului obliga statele membre sa implementeze controale la granita pentru cetateni, inclusiv pentru cei care se bucura de libertate de miscare potrivit legislatiei UE. Aceste controale vor implica verificarea persoanelor, care vor sa treaca o granita externa, intr-o baza de date pentru documente pierdute sau furate.

Vamesii vor verifica inclusiv daca respectivele persoane reprezinta o amenintare la adresa ordinii publice si securitatii interne. Noile prevederi se vor aplica pentru toate granitele externe, atat la intrare cat si la iesire. Cu privire la transporturile aeriene, statele europene vor implementa aceste obligatii dupa o perioada de tranzitie de sase luni, care ar putea sa fie prelungita la un an si jumatate in cazuri exceptionale.

Articol recomandat de sport.ro
Dan Petrescu și-a spus oful într-un moment greu: "Rusia, Italia, Anglia! Mai puțin din România"
Dan Petrescu și-a spus oful într-un moment greu: "Rusia, Italia, Anglia! Mai puțin din România"
Citește și...
"UE nu intentioneaza sa isi faca o armata". Ce a declarat Iohannis la finalul summitului despre aderarea Romaniei la Schengen

Chestiunea aderarii Romaniei la spatiul Schengen nu este rezolvata, dar are o evolutie cu trend pozitiv, a afirmat vineri presedintele Klaus Iohannis dupa reuniunea informala a Consiliului European de la Bratislava.

"De mai bine de 5 ani, Romaniei ii e negat accesul la Schengen din motive politice". Obiectivele anuntate de Dacian Ciolos

Premierul Dacian Ciolos a declarat ca tarii noastre ii este negat accesul la Schengen pentru motive politice de mai bine de 5 ani.

Ciolos, despre problema refugiatilor:
Ciolos, despre problema refugiatilor: "Nu cred ca poate fi reglata prin cote". De ce nu a intrat inca Romania in Schengen

Problema refugiatilor nu poate fi reglata prin cote, fiind nevoie in primul rand de o buna protectie a frontierelor externe ale Uniunii Europene, a declarat premierul Dacian Ciolos la Radio Classique.

Recomandări
Președintele Nicușor Dan: În 2025, democraţia românească ”a reuşit să facă faţă” unui ”război hibrid”
Președintele Nicușor Dan: În 2025, democraţia românească ”a reuşit să facă faţă” unui ”război hibrid”

Preşedintele Nicuşor Dan afirmă că democrația din România a reușit în 2025 să înfrunte cu succes ”un război hibrid”, după ”un ciclu electoral prelungit, care n-a fost lipsit de dificultăţi”.  

CAB respinge suspendarea comitetului pentru reforma justiției creat de Ilie Bolojan. CSM critică existența grupului de lucru
CAB respinge suspendarea comitetului pentru reforma justiției creat de Ilie Bolojan. CSM critică existența grupului de lucru

Judecătorii de la Curtea de Apel București au respins cererea de suspendare a activității Comitetului pe justiție constituit la inițiativa premierului Ilie Bolojan. Activitatea, dar și formarea grupului este criticată și de CSM.

CCR decide vineri soarta reformei magistraților asumată de Guvern. Este a treia amânare după refuzul unor judecători
CCR decide vineri soarta reformei magistraților asumată de Guvern. Este a treia amânare după refuzul unor judecători

Curtea Constituțională va lua o decizie vineri, 16 ianuarie, în privința reformei magistraților pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea pe 2 decembrie.