Acordul istoric care a fost semnat după 10 ani de negocieri. Are scop protejarea și recuperarea naturii marine
Țările implicate în negocierile pentru protejarea oceanelor au ajuns la un acord istoric după 10 ani de discuții.
Tratatul pentru Marea Liberă pune 30% din mări în zone protejate până în 2030, având ca scop apărarea și recuperarea naturii marine.
Acordul a avut loc sâmbătă seară, după 38 de ore de discuții, la sediul ONU din New York, scrie BBC.
Alegeri 2024
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
Negocierile au fost oprite ani de zile din cauza dezacordurilor privind finanțarea și drepturile de pescuit.
Ultimul astfel de acord a fost semnat acum 40 de ani, în 1982 - Convenția ONU asupra dreptului mării.
Acel acord a stabilit o zonă numită marea liberă - apele internaționale în care toate țările au dreptul de a pescui, de a naviga și de a face cercetare. Dar doar 1,2% din aceste ape sunt protejate.
Viața marină care trăiește în afara acestor zone protejate a fost expusă riscului din cauza schimbărilor climatice, a pescuitului excesiv și a traficului marin.
În cea mai recentă evaluare a speciilor marine globale, aproape 10% s-au dovedit a fi în pericol de dispariție, potrivit Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (UICN).
Acesta noi zone protejate, stabilite în tratat, vor pune limite cu privire la cât de mult se poate pescui, la rutele de navigație și la activitățile de explorare, cum ar fi exploatarea minelor de adâncime.
Grupurile de mediu sunt îngrijorate de faptul că procesele miniere ar putea perturba zonele de reproducere a animalelor, pot crea poluare fonică și ar putea fi toxice pentru viața marină.
Autoritatea internațională pentru Fundul Mărilor și Oceanelor a declarat, pentru BBC, că în continuare „orice activitate viitoare pe fundul mării va fi supusă unor reglementări stricte de mediu și supraveghere pentru a se asigura că acestea sunt desfășurate în mod durabil și responsabil”.
Rena Lee, Ambasador ONU pentru Oceane, a fost cea care a închis negocierile care riscau să fie din nou oprite.
Minna Epps, directorul echipei UICN Ocean, a declarat că principala problemă a fost împărțirea resurselor genetice marine - materiale biologice de plante și animale din ocean care pot avea beneficii pentru societate, cum ar fi produsele farmaceutice, procesele industriale și alimente.
Națiunile mai bogate au în prezent resursele și finanțarea pentru a explora adâncurile oceanelor, dar cele mai sărace au vrut să se asigure că toate beneficiile pe care le găsesc sunt împărțite în mod egal.
Dr. Robert Blasiak, cercetător al oceanelor de la Universitatea din Stockholm, a declarat că provocarea este că nimeni nu știe cât valorează resursele oceanice și, prin urmare, cum ar putea fi împărțite.
„Dacă vă imaginați un televizor mare, HD, cu ecran lat, și pe care funcționează doar trei sau patru pixeli, acestea sunt cunoștințele noastre despre adâncul oceanelor. Am înregistrat aproximativ 230.000 de specii în ocean, dar se estimează că sunt peste două milioane”, a spus dr. Robert Blasiak.
Laura Meller, militantă pentru oceane la Greenpeace Nordic, a felicitat țările pentru că „au lăsat deoparte diferențele și au furnizat un tratat care ne va permite să protejăm oceanele, să ne consolidăm rezistența la schimbările climatice și să protejăm viețile și mijloacele de a trăi a miliarde de oameni”.
„Aceasta este o zi istorică pentru conservare și un semn că, într-o lume divizată, protejarea naturii și a oamenilor poate triumfa în fața geopoliticii”, a mai spus ea.
Națiunile urmează să se întâlnească din nou pentru a adopta formal acordul, apoi vor avea mult de muncă până când tratatul va fi implementat.
Liz Karan, directorul echipei de guvernare a oceanelor „Pews Trust”, a declarat pentru BBC: „Va dura ceva timp pentru a intra în vigoare. Țările trebuie să îl ratifice (să îl adopte legal) pentru ca acesta să intre în vigoare. Apoi există o mulțime de organisme instituționale precum Comitetul științific și tehnic care trebuie să fie înființat”.