Primul proces de climă din România. Cine și de ce a ajuns în instanță
Comunitatea Declic a deschis, marţi, primul proces de climă din România, împotriva statului român, prin care cere, printre altele, amendarea premierului Nicolae Ciucă şi a miniştrilor Mediului şi Energiei.
"Premieră în justiţie: Primul proces pe climă deschis împotriva statului român. Declic cere măsuri urgente, dar şi amendarea premierului Ciucă, alături de miniştrii Mediului şi Energiei. Comunitatea Declic a depus, marţi, 31 ianuarie 2023, la Curtea de Apel Cluj, actele pentru primul proces pe climă din România, proces prin care este chemat statul român în judecată. Declic cere judecătorilor să oblige Guvernul să ia acţiuni concrete pentru combaterea schimbărilor climatice. Mai mult, membrii Declic cer în instanţă şi amendarea premierului Nicolae Ciucă, a ministrului Energiei, Virgil Popescu, şi a ministrului Mediului, Tanczos Barna, pentru fiecare zi în care amână măsurile", se arată într-un comunicat transmis de Comunitatea Declic.
Potrivit sursei citate, Declic a invocat, în acţiunea de la Curtea de Apel Cluj, faptul că inactivitatea Guvernului afectează "dreptul la viaţă şi dreptul la viaţă privată, dreptul de proprietate, dreptul la un trai decent, dreptul la un mediu sănătos şi durabil, precum şi dreptul la un viitor demn al generaţiilor viitoare''. ''Statul are obligaţia de a lua măsuri pentru a asigura un viitor sănătos şi durabil pentru toţi cetăţenii", se arată în acţiunea depusă la Curtea de Apel Cluj.
"De aceea, Declic solicită în instanţă: 'Obligarea pârâţilor Nicolae Ionel Ciucă, Tanczos Barna şi Virgil Popescu la plata unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, până la adoptarea efectivă a măsurilor ce se impun pentru atingerea obiectivelor prevăzute'. Procesul urmăreşte ca, la final, instanţa să oblige statul român, prin hotărâre judecătorească: 1. să ia toate măsurile necesare în vederea reducerii cu 55% a gazelor cu efect de seră (în continuare GES) până în anul 2030, respectiv atingerii neutralităţii climatice până în anul 2050, măsuri ce se vor concretiza într-un angajament scris în termen de 30 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii", se precizează în comunicat.
De asemenea, cere ca statul român să ia toate măsurile necesare în vederea creşterii ponderii regenerabilelor din consumul final de energie la 45% şi creşterii eficienţei energetice cu 13% până în anul 2030.
"În termen de maximum 30 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, să adopte planuri concrete şi coerente de atenuare şi adaptare la schimbările climatice ce cuprind inclusiv bugete anuale de carbon, în vederea atingerii obiectivelor asumate potrivit punctului 1.1 şi 1.2., precum şi mecanisme de raportare şi monitorizare a progresului în atingerea acestor obiective; Declic a depus la dosarul din instanţă şi studii şi rapoarte realizate de cercetători specializaţi care susţin nevoia adoptării urgente a măsurilor de combatere a schimbărilor climatice'', mai arată sursa citată.
Acţiunea Declic vine în continuarea altor procese asemănătoare din Europa. În Franţa, Olanda şi Irlanda, societatea civilă a câştigat în instanţă procesele deschise împotriva guvernelor respective şi a obţinut obligarea statelor la asigurarea unor măsuri eficiente pentru atingerea neutralităţii climatice. De asemenea, în 2022, Înalta Curte a Marii Britanii a decis că Strategia Net Zero a Guvernului încalcă Legea privind schimbările climatice. Guvernul britanic a trebuit să-şi actualizeze strategia climatică pentru a include un raport cuantificat al modului în care politicile sale vor atinge obiectivele climatice.
"Am făcut acest pas pentru că, de ani buni, auzim de la politicienii români numai promisiuni. Semnează acorduri internaţionale, participă la summituri despre schimbări climatice şi apoi se întorc în România fără să aplice vreuna dintre măsurile care ne-ar salva planeta. E vorba de viitorul nostru şi al copiilor noştri. De aceea, ne cerem dreptatea în instanţă. Ca să le pese cu adevărat, cerem ca reprezentanţii statului român să fie taxaţi pentru inactivitate: 20% amendă din salariu, pentru fiecare zi în care întârzie să ia măsuri", a declarat Cătălina Hopârteanu, campaigner Declic.
