Fukushima, cea mai mare problema nucleara de la Cernobil '86. Ce a vrut sa ascunda guvernul japonez

In aceste conditii, multi s-au intreabat daca vom avea parte de aceleasi efecte dezastruoase.

Comparatia dintre Fukushima si Cernobil a fost analizata de mai multe publicatii sau posturi TV de prestigiu din intreaga lume, precum ABC, CNN sau New York Daily News.

Toti au incearca sa afle raspunsul la intrebarea care macina pe multa lume: "Este cazul de la Fukushima la fel de grav ca cel de la Cernobil? Sau autoritatile incearca sa musamalizeze situatia, pentru ca lumea sa nu intre in panica..."

Dupa tragedia de la Cernobil au murit, imediat dupa accident, 31 de oameni. Apoi, un raport al UNSCEAR (Comitetul Stiintific al Natiunilor Unite) a confirmat, pana in 2008, 64 de decese, ca efect direct al radiatiilor de la Cernobil. In schimb Organizatia Mondiala a Sanatatii a sugerat ca efectele au fost mult mai mari: aproximativ 4.000 de oameni ar fi murit din cauza acestui accident nuclear.

Nivelul de securitate nuclear din Japonia a fost similar cu cel de acum 25 de ani din Rusia, 7, adica maximum. Agentia japoneza Nucleara si Industriala a explicat atunci ca a luat aceasta decizie din cauza nivelului de radiatii emis in atmosfera.

 Acest nivel implica insa, automat, un nivel al radiatiilor atat de mare incat sa puna in pericol sanatatea oamenilor si mediul inconjurator, declarau oficialii Agentiei Internationale pentru Energie Atomica, citati de CNN.

Secretarul sefului de cabinet al Japoniei, Yukio Edano, purtator de cuvant al Guvernului in aceasta criza, a precizat: "Schimbarea nivelul de securitate nuclear ne aminteste faptul ca accidentul este grav. Imi cer scuze locuitorilor din Fukushima, populatiei Japoniei si comunitatii internationale".

Vor exista efecte imediate, ca urmare a atingerii nivelului 7 de radiatii?

Nu, au spus expertii nucleari, citati de CNN. Ei au afirmat ca aceasta schimbare este mai degraba o reevaluare a situatiei, decat un efect al unui incident recent produs la centrala.

 "Au ajuns intr-un punct care le ofera acum o anumita stabilitate a situatiei si, in plus, au avut pana acum suficient timp ca sa evalueze impactul dezastrului", a declarat profesorul Francis Livens, director la Institutul Nuclear Dalton din Manchester, Marea Britanie.

Thomas Breuer, director in cadrul Greenpeace, a fost mult mai aspru: "Institutiile nucleare dinauntrul si din afara Japoniei s-au jucat cu consecintele umane ale acestei teribile tragedii. Abia acum, dupa o luna de la dezastru, au acceptat adevarul - nivelul maxim a ceea ce era mai rau".

Cu toate acestea, reprezentantul Institutului Dalton, Francis Livens, a sustinut ca, tehnic, Fukushima s-a incadrat intr-un "nivel 7 de nivel scazut", in comparatie cu Cernobil, care a fost "de nivel ridicat". "Fukushima este un incident foarte, foarte serios, dar Cernobil a fost o catastrofa!" a precizat Livens.

 Un alt fizician renumit din New York, Michio Kaku, profesor la Universitatea din New York, a declarat pentru publicatia New York Daily News ca situatia de la Fukushima nu poate fi comparata cu cea de la Cernobil, in ciuda nivelului 7 de radiatii.

"Cernobil reprezinta ultima faza a acestei categorii. In momentul de fata, Fukushima ar putea fi incadrata mai mult intr-un nivel inferior, adica aproximativ o zecime din nivelul de la Cernobil", a spus Michio Kaku.

Profesorul japonezo-american si-a continuat explicatiile, amintind ca accidentul nuclear din fosta Uniune Sovietica a aruncat un nivel foarte mare de radiatii in straturile superioare ale atmosferei si peste o mare parte din emisfera nordica, ceea ce este complet diferit fata de Fukushima.

"Accidentul de la Cernobil a avut loc, efectiv, in doar cateva secunde. Reactorul a explodat violent in aer, dupa care flacarile au pus stapanire timp de 10 zile. Au fost 10 zile de agonie", a spus profesorul Michio Kaku.

 Autoritatile nipone au avut parte de acest incident pe o perioada mai lunga de timp, reusind sa stinga, partial, cu apa de mare, scurgerea reactoarelor. Cu toate acestea, unele reactoare au continuat sa emita radiatii, drept pentru care, intr-un anumit moment "s-ar putea apropia foarte mult de Cernobil".

VIDEO. Primele imagini din interiorul centralei de la Fukushima

Diferentele dintre Cernobil si Fukushima

 Situatia de la centrala nucleara Fukushima este "complet diferita" de cea de la Cernobil, chiar daca se afla la acelasi nivel pe scara evenimentelor nucleare si radiologice. Asa au sustinut oficialii  Agentiei Internationale pentru Energie Atomica.

Seful Departamentului de Siguranta si Securitate Nucleara din cadrul Agentiei Internationale pentru Energie Atomica (AIEA), Denis Flory, a declarat ca accidentul de la Fukushima "a fost un accident complet diferit. Nivelul emisiilor, la Cernobil, este sensibil diferit", a insistat oficialul.

Trecerea la nivelul 7, un "accident major" cu "efecte considerabile asupra sanatatii si mediului", a fost hotarata pe baza ansamblului emisiilor radioactive. Acestea reprezentau, potrivit autoritatilor japoneze, 370.000 de terrabecquerel, in timp ce, la Cernobil, s-au inregistrat 5,2 milioane de terrabecquerel, a precizat Flory.

 AIEA a subliniat, in mai multe randuri, ca accidentul de la Cernobil, cel mai grav accident nuclear din istorie, a fost cauzat de o eroare umana si o eroare de conceptie, in timp ce criza de la Fukushima a survenit in urma unui cutremur si unui tsunami de o putere neobisnuita. "Mecanicile accidentelor sunt foarte diferite", a subliniat Flory.

Puternica explozie de la Cernobil, cu un reactor in functiune, a emis mari cantitati de radioactivitate in atmosfera, "care s-au raspandit peste tot in lume". In schimb, la Fukushima reactoarele erau oprite si nu a avut loc nicio explozie in interiorul incintei de securitate.

Eroii de la Fukushima: "Vom muri in cateva saptamani"

Guvernul japonez era la curent cu riscul de fuziune nucleara la centrala Fukushima, in martie 2011, dar nu a informat opinia publică despre acest lucru.

Un document oficial, publicat abia acum, in 2012, arata ca in cursul unei reuniuni in prezenta principalilor ministri, organizata la 11 martie, la circa patru ore dupa ce valurile seismice au afectat centrala atomica, un participant neidentificat a evocat pentru prima data riscul unei fuziuni.

"Daca temperatura din centrul reactorului urca dupa opt ore, exista un risc de fuziune", a avertizat acest oficial, precizand ca circuitele de racire a combustibilului nuclear nu functionau decat pe baterii care au autonomie de opt ore.

Aceasta dezvăluire va consolida sentimentul raspandit in randul opiniei publice japoneze ca Guvernul a fost lipsit de transparenta in gestionarea celei mai grave crize nucleare dupa catastrofa de la Cernobil din 1986.

Japonia se teme si acum de legumele contaminate

La un an de la cutremurul devastator si catastrofa nucleara care i-a urmat, japonezii inca traiesc cu cosmarul ca viata lor e macinata incet, dar sigur, de pericolul nevazut al radiatiilor.

Pe o raza de sute de kilometri in jurul centralei Fukushima, oamenii se tem ca solul plin de radiatii le otraveste legumele. Agronomii niponi s-au apucat sa cultive plante fara sa foloseasca pamant, ca sa vada daca acestea pot fi consumate in siguranta.

Imediat dupa accidentul de la Fukushima, autoritatile au interzis in toata regiunea vanzarea de spanac, varza, broccoli si alte cateva legume. Un an mai tarziu, majoritatea restrictiilor au fost ridicate. Toate legumele sunt testate, inainte de a fi puse in vanzare, dar oamenii tot se tem sa le cumpere.

Makoto Ebisawa, vanzator de legume, crede ca ''e important sa stim cum au evoluat solul si recoltele, ca sa stim daca noi si copiii nostri suntem in siguranta aici''.

La Universitatea Tehnica Fukushima, agronomii incearca sa obtina legume sigure pentru consum cultivandu-le in apa. Metoda se numeste cultura hidroponica si inlocuieste solul cu apa imbogatita cu nutrienti.

Metoda, aparent sigura, nu e lipsita totusi de riscuri. Nici cultivate in apa, legumele nu scapa complet de iradiere.

Yuya Kamoshita, profesor de agronomie, precizeaza: ''Am descoperit ca legumele noastre se contaminau din praful adus de vant si ploaie. Praful radioactiv se depune pe ele si unele absorb cantitati mici de cesiu''.

Masuratorile au aratat insa ca e vorba de o cantitate de radiatii de o suta de ori mai mica decat limita admisa autoritati. Asta in timp ce, imediat dupa accident, legumele cultivate traditional depaseau acesta limita de cinci ori.

Exista cel putin un om in Japonia care nu da doi bani pe toate aceste cifre si masuratori. Naoto este un fermier in varsta de 53 de ani, care a refuzat sa plece din zona de excludere de 20 de kilometri stabilita de autoritati in jurul centralei. E singurul care a ramas in oras, incalcand ordinele autoritatilor. Isi petrece zilele hranind animalele ramase acum fara stapani.

Naoto Matsumura, fermier: ''Nu pot sa spun ca e suta la suta sigur sa fii aici, dar pentru cei de varsta mea nu e o problema. Nu stiu ce-ar zice oamenii care au copii mici''.