150 de IT-iști din Cluj au pus la incubat zeci de afaceri din domeniul IT. Jumătate din bani vin de la Uniunea Europeană

Deși autoritățile se laudă cu IT-iștii noștri, realitatea din teren este cu totul alta. Rămânem pe ultimul loc în Uniunea Europeană la performanță digitală, atât în sistemul public, cât și în cel privat.

Camelia Donțu

Cele mai multe firme nici măcar nu folosesc mailul pentru schimb de informații. Ca să ne dezvoltăm digital, vom primi miliarde de euro fonduri europene. Urmăriți un nou reportaj din campania Știrilor PRO TV „Fonduri europene, succese românești”.

150 de IT-iști din Cluj au pus la incubat zeci de afaceri din domeniul IT

La Cluj, într-un incubator de tehnologie de opt milioane de euro, 150 de IT-iști aflați la început de drum, învață să-și transforme ideile în afaceri. Au trei ani să-și crească proiectele, iar unii deja au ieșit pe piață cu soluții de reducere a facturilor la curent electric sau cu aplicații care reduc risipa alimentară.

Undeva, în Cluj, într-o clădire impresionantă, dominată de Coloana Infinitului, sunt puse la incubat zeci de afaceri din domeniul IT. Sunt mici antreprenori aflați la început de drum, care au o idee, dar au nevoie de suport să o crească. Incubatorul de tehnologie a costat peste opt milioane de euro. Jumătate din finanțare a venit de la Uniunea Europeană. Proiectul aparține unei importante companii românești din domeniu, cea care, de curând, a dezvoltat prima mașină electrică autohtonă. Voicu Oprean este cel care conduce afacerea.

Voicu Oprean, fondator și CEO AROBS: „Ajutând antreprenorii să crească, credem că toată această piață va crește și asta înseamnă poate oameni care sunt mai mulțumiți, care dacă poate sunt nemulțumiți la locul de muncă, își doresc o activitate antreprenorială”.

Clădirea în sine este gândită astfel încât să stimuleze creativitatea și să ofere rezidenților confort pentru a evolua. Sunt tot felul de spații inovatoare, cu tehnologii de ultima generație. În prezent, în incubator, sunt 150 de rezidenți, care primesc sprijin să se dezvolte în primii trei ani de existență.

Camelia Donțu: „Nu primesc doar infrastructură de ultimă generație, ci și mentorat din partea celor care se pricep la antreprenoriat și tehnologie, dar și consultanță pentru fonduri europene”.

Rezident: „Toate companiile care activează în această clădire sunt la fel ca noi. Sunt la început de drum, avem aceleași probleme cum pornim o afacere, cum continuăm o afacere, căutăm soluții împreună, ne mai întâlnim la cafea, discutăm”.

Voicu Oprean, fondator și CEO AROBS: „Ce văd aici este acea pasiune de a face lucrurile. Pentru că în momentul în care ai o pasiune să faci ceva și-ți și iese, viața se schimbă”.

Cum au reușit trei IT-iști să-și schimbe viața

După 20 de ani în care au lucrat pentru alții în corporații de renume, trei IT-iști au simțit că asta nu le mai aduce satisfacții. Așa că, și-au învins temerile și au pornit pe cont propriu, într-un start-up bazat pe inteligență artificială.

Lucian Cioranu, fondatorul unei firme de software: „Trebuie să-ți iei inima în dinți și să te hotărăști că vreau să fac lucrul asta cu sau fără bani. Până la urmă, partea financiară te poate ajuta foarte mult la început, dar nu e neapărat o cerință. Suntem mai ocupați acum, dar vine și cu o satisfacție suplimentară”.

Angajat de când se știe, Răzvan a căutat o idee care să-l ajute să pornească pe cont propriu. Cum cei din jurul lui se plângeau că plătesc prea mult pentru curentul electric, s-a gândit la o soluție care să reducă facturile: un adaptor care transformă un contor electric obișnuit într-unul inteligent. Dar nu avea bani. Cu încredere și curaj, a înființat un start-up și a aplicat pentru fonduri europene. Proiectul l-a scris singur. A obținut 60.000 de euro. Și-a dat demisia și, împreună cu doi studenți la Facultatea de Electronică, a inventat acest produs de care sunt interesați câțiva investitori din Dubai.

Răzvan Sima, fondatorul unui start-up: „Astea sunt niște produse făcute de noi. Citește contorul și transmite la intervale regulate de timp citirea din contor”.

Clienții primesc online aceste date. Astfel, au imagine reală a rețelei și pot identifica imediat unde au cei mai mari consumatori de curent electric.

Răzvan Sima, fondatorul unui start-up: „Avem un proiect, aici, cu Primăria Cluj, montat la căminul liceului energetic și după ce am instalat sistemul ăsta, și-au dat seama când au văzut datele că, la un moment dat, într-o zonă a căminului aveau consum foarte mare noaptea. Au investigat puțin și și-au dat seama că niște elevi minau criptomonede”.

Răzvan a găsit o soluție pentru o problemă actuală. Este ceea ce vor, de altfel, fondurile europene: să rezolve, cu ideea voastră, o nevoie a societății, indiferent din ce domeniu, dar pentru a primi finanțare, Uniunea Europeană va cere să aveți piață de desfacere și un plan de afaceri bine pus la punct. Puteți apela un consultant, dar cereți să-i vedeți proiectele anterioare. Provocarea este să aveți niște bani ai voștri la început. Puteți lua un împrumut pe care, ulterior, îl puteți achita din fondurile rambursate, dacă proiectul are succes.

Voicu Oprean, fondator și CEO AROBS: „Să investești exact cât îți permiți să pierzi. Din păcate, nu sună foarte încurajant, dar este exemplul nostru, și noi așa am pornit. Eu cred că este un proces de durată și putem arată prin exemple de succes că lucrurile se pot face”.

Uniunea Europeană ne cere să avem focusul pe digitalizare pentru că România rămâne pe ultimul loc printre statele membre la acest capitol. Și nu doar în sistemul public. Peste 80% dintre firmele mici și mijlocii nu fac schimb electronic de informații, adică nu folosesc mailul, iar 90% nu au o pagină de internet. Așa că, orice idee susținută poate primi bani europeni.

Pentru digitalizarea IMM-urilor, va fi lansată o nouă linie de finanțare, cel mai probabil, până la finalul anului. Sunt 350 de milioane de euro care vin prin PNRR, Planul de Redresare și Reziliență. Un IMM poate primi până la o sută de mii de euro, în funcție de numărul de angajați. Proiectele se vor depune online, la Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene.

Raluca Prelucă, consultant senior fonduri-structurale.ro: „Așa cum arată acum linia de finanțare, autoritățile își propun să sprijine companiile care nu au deloc prezență online și care nu au deloc sisteme digitale. Sunt sprijiniți să facă aceste investiții foarte de bază într-o afacere: un site web, o pagină de prezentare pe o rețea socială”.

Anul viitor vine cu alte fonduri europene, prin noul exercițiul financiar, cel obișnuit care nu are legătură cu PNRR-ul. Sunt peste două miliarde de euro pentru inovare, cercetare și digitalizare. Finanțările vor fi lansate, optimist, începând cu februarie 2023, dar până atunci se pot întocmi proiectele. Cei cu idei inovatoare în tehnologie pot studia și apelurile „proof of concept”, lansate în vechiul exercițiu financiar. Conform unor informații neoficiale, acestea vor fi reluate, la anul, prin agențiile de dezvoltare regionale.