Mănăstire ridicată de Ștefan cel Mare acum 500 ani, salvată din ruină cu ajutorul fondurilor europene
Uniunea Europeană pune preţ pe trecutul nostru şi ne dă zeci de milioane de euro ca să facem ceva. Zeci de mănăstiri şi alte monumente simbol au fost salvate din ruina cu bani europeni.
După restaurare, au devenit atracţie pentru turişti şi au ridicat comunităţi care altfel, s-ar fi pierdut.
Aceasta se numără în prezent printre mănăstirile din Moldova pe care nu trebuie să le ratezi dacă ajungi în zonă.
În Moldova, cu 50 de milioane de euro au fost scoase la lumina mănăstiri vestite pentru frumuseţea lor. Dar şi în Bucovina, unde s-a restaurat, singurul cazinou din cele trei, care au fost construite la noi în ţară. Este vorba, despre cel din Vatră Dornei, care fără aceste fonduri, s-ar fi prăbuşit.
Pe un colț de răi, în ținuturile Moldovei, se înalta mândră mănăstirea Tazlău, construită de Ștefan cel Mare, acum cinci sute ani. O așezare de poveste din județul Neamț.
La sosire, ne întâmpină părintele Iosif Chiriac, starețul de aici. Este unul dintre cei doi călugări ai mănăstirii.
Când a fost numit stareț, biserică era încă în picioare, dar bătută de vremuri. Zidurile de apărare erau o ruină, la fel și casa domnească. Trecuse totuși jumătate de secol de la construcție, fără lucrări de reabilitare. Bani nu erau, dar salvarea locului a venit în 2017 de la fondurile europene.
Părintele Iosif Chiriac, starețu mănăstirii Tazlău: „Eram întristat, supărat că nu găsesc cine să mă ajute, cum să fac, există suspiciuni că nu poți să capeți finanțare, că un proiect nu-i tocmai ușor, într-adevăr, un proiect că acesta nu este tocmai ușor, dar îl lași pe Dumnezeu să vină, tu trebuie să faci partea de început.”
Nimic nu a fost simplu în acest proiect de cinci milioane de euro, acum, după cinci ani, ajuns aproape de finalizare. Uniunea Europeană acoperă 98 la sută din suma, dar nu și utilitățile sau alte cheltuieli neprevăzute. S taretul este cel care a fost pe șantier, tot timpul.
Părintele Iosif Chiriac, starețu mănăstirii Tazlău: „Au fost 11 bibliorafturi. Eram la spovedit aici și m-au chemat, hai părinte să dai o semnătură. am semnat într-o noapte, încontinuu, nu ca primarul, ca o sută de primari, nu mai puteam, mă durea mâna. Fiecare filă să o semnezi și să o ștampilezi, dar asta ce e de semnat, imaginaţi-vă câtă muncă este în spate, a atâtor persoane. Proiectele acestea nu sunt chiar ușoare, dar nici imposibile. Dar trebuie foarte multă răbdare și foarte multă determinare."
Lucrările de restaurare au fost o provocare. De exemplu, biserica s-a încorsetat în 22 de puncte că nu cumva să se crape pereții. Zidurile au fost restaurate, turnul de apărare consolidat. În interior s-a lucrat cu dăruire că picturile înnegrite de vreme să fie redate privitorilor.
Doar banii europeni pot salva astfel de locuri. Moldova și Bucovina, vestite pentru mănăstirile lor, nu au ratat șansa. Forurile bisericești au înființat compartimente de fonduri externe ca să întocmească proiectele, iar rezultatele au venit.
În Neamț, au fost restaurate mănăstirile Secu și Sihăstria, cu peste cinci milioane de euro. În Rădăuți, mănăstirea Bogdana, unde este prima biserică de piatră din Moldova, ridicată la 1359, a fost salvată cu cinci milioane de euro. Probota, Bârnova sau Văratec sunt alte așezăminte consolidate cu bani europeni. Vorbim, în total, de peste 50 de milioane de euro.
Părintele Iosif Chiriac, starețu mănăstirii Tazlău: „Totuși trebuie să ai această caracteristică de-a înfrunta, de-a putea reuși, și Ștefan cel Mare totdeauna așa a fost. De aceea le și doresc la cei care vor să facă fonduri europene să aibă răbdarea și determinismul acesta de a reuși."
Banii europeni au ajuns și la Cazinoul din Vatră Dornei, cu un pas înainte că acesta să se prăbușească. Clădirea aparține arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. De proiect s-a ocupat consilierul eparhial Ciprian Muscă. Pe teren, a fost întâmpinat de un tablou descurajant. I s-a părut atunci o misiune aproape imposibilă să restaureze vechea clădire.
Cazinoul a fost inaugurat în 1889, când Bucovina era parte a imperiului austro-ungar. Atunci a fost înființată și stațiunea Vatra Dornei. După Revoluție, clădirea a trecut prin retrocedare, timp în care a fost abandonată și a devenit o ruină.
În 2017, arhiepiscopia a obținut bani europeni, în jur de patru milioane de euro pentru cazino. Când a început să "desfacă" lucrările vechi, constructorul a descoperit tot felul de probleme tehnice. Totul a fost refăcut, restaurat și consolidat, cu meșteri locali, moldoveni și ucraineni. Lucrările neprevăzute, scumpirea materialelor și diferența de curs valutar, au crescut costurile cu cel puțin un sfert din valoarea inițială.
Restaurarea acestor ornamente cere foarte multă răbdare și migală. şi cum în zona s-a păstrat tradiția încondeierii ouălor, constructorul a apelat la femeile care mai cunosc această tehnică. Ele sunt cele care au pictat ornamentele.
Când lucrările vor fi gata, cel mai probabil la primăvară, clădirea va fi transformată în muzeu. Aceste monumente aproape pierdute ne arată încă o dată că țară noastră stă pe o comoară. Avem un program prin PNRR "România atractivă" care finanțează cu 100 de milioane de euro 12 rute culturale și 225 de obiective de pe traseu. De autorități depinde să ia acești bani și să dezgroape cultură pe care am îngropat-o atât de adânc în ultimii ani, riscând să ne pierdem istoria dar și identitatea.
Etichete: fonduri europene, manastire, myimpact,
Dată publicare:
