Pădurile din țară, într-o situație dezolantă. De ce ar trebui să luăm Austria ca exemplu

×
Codul embed a fost copiat

Dacă nu sunt oprite defrișările, România va rămâne fără păduri, atrag atenția activiștii de mediu. Până și parcurile naționale au căzut pradă tăierilor de arbori.

Ca să oprească jaful, autoritățile pot lua Austria drept exemplu. În această țară, s-au oprit tăierile prin anii' 70, și s-a înăsprit atât de tare legislația, încât cine taie un copac, într-o zonă protejată, riscă 50 de mii de euro amendă. Măsurile dure nu au venit fără compensații.

Oamenii care trăiau de pe urma exploatării lemnului au fost ajutați să facă agro-turism. Și România ar putea proceda la fel.

Gesause este un loc de poveste din Austria, un parc naţional unde oamenii trăiesc din frumuseţile naturii şi nu din exploatarea pădurii.

Peisajele sunt superbe iar turiştii vin aici în număr mare ca să vadă capre negre, să facă alpinism, sau pur şi simplu să se plimbe în voie cu rucsacul în spinare.

Citește și
pădure
Cercetătorii au descoperit cea mai veche pădure din lume. Ce informații poate oferi

Este cel mai tânăr parc naţional din Austria, dar şi cel mai renumit! Tot ce se vede acolo s-a dezvoltat în 17 ani.

Sunt peste 100 de mici afaceri de familie, toate partenere cu parcul. Pensiuni, restaurante, ferme bio, ateliere de tâmplărie.

Cheia succesului la austrieci

 

Ulrich câştigă acum bani frumoşi din turismul tradiţional. Are două restaurante foarte apreciate şi un magazin în care vinde numai şi numai produsele făcute de localnici. Totul face parte dintr-o strategie gândită de statul austriac, menită să dezvolte regiunea.

Ulrich, patronul restaurantului: „Tot ce produc oamenii la fermă, în casa aduc în magazinul nostru şi în restaurantul nostru. Este modul de a supravieţui aici, în regiunea noastră."

Gesause nu a funcţionat dintotdeauna aşa. În urmă cu 50 de ani oamenii încă trăiau aici din exploatarea lemnului.

Gabriel Păun, directorul Agent Green: „Nu a rămas aproape nimic netăiat. Acum, așteaptă să se refacă natura. Nu mai taie nimic, lasa procesele naturale să se întâmple şi nu mai intervin."

Strategia a fost schimbată când Guvernul austriac a înfiinţat 6 parcuri naţionale şi a pus astfel sub strictă protecţie sute de mii de hectare de pădure. Austriecilor nu le-a fost uşor. Le-a luat 4 ani doar să scrie legea şi să-i convingă pe oameni să renunţe la exploatările forestiere.

Herbert Woelger, directorul Parcului Național Gesause: „Avem legi într-adevăr stricte. Le avem din 1975 şi limitează activităţile pe care le poţi face în pădure. Este interzis să faci tăieri la râs."

În prezent, 85 la sută dintre pădurile austriece sunt în proprietate privată. Iar cei care le deţin au voie să exploateze doar jumătate de hectar.

Şi nu ca la noi unde se taie masiv. Într-un parc naţional austriac cine îndrăzneşte să fure un arbore risca o amendă maximă de 50 mii de euro. Sumă e imensă. În GESAUSE în 17 ani nu au avut niciun hoţ.

Herbert Woelger, directorul Parcului Naţional Gesause: „Nu avem probleme cu oamenii care încearcă să. Nu aveţi hoţi de lemne aici. Nu avem hoţi de lemne aici. Oamenii au respect faţă de natură. A fost o greşeală să aveţi aici exploatări forestiere? Nu aş spune că a fost o greşeală. A fost ok pentru acea perioadă. Trăim alte vremuri acum. Avem foarte puţine zone sălbatice rămase şi e important să le protejăm."

Greşeală sau nu, Austria îşi respectă astăzi natura. Dar poate cel mai important e ca statul nu a uitat nici de oameni. Lăsate fără dreptul de a exploata pădurea, comunităţile locale s-ar fi scufundat în sărăcie, dacă administraţiile parcurilor naţionale nu ar fi dezvoltat turismul ecologic.

Ministrul federal austriac pentru durabilitate şi turism explică cât de greu le-a fost să schimbe legi şi mentalităţi.

Victoria Husler, ministrul federal austriac pentru durabilitate și turism: „Au fost ani de discuţii şi, pentru că Austria nu avut experienţa cu parcurile naţionale, 3 sau 4 ani de negocieri, pentru stabilirea compensaţiilor şi să scriem legea. Este o muncă grea."

Christian este unul dintre aceia care a fost obligat să renunţe la explotarea forestieră. A primit compensaţii de la guvernul austriac şi şi-a reorientat afacerea către o fabrică de mere.

Viaţa întregii comunităţi a fost modificată din temelii. Niciunul dintre localnici nu regreta că nu mai taie păduri şi nu mai exploatează lemn.

Situația dezolantă din România

 

Cu imaginea modelului austriac, ne-am întors în parcurile noastre unde încă se distrug arbori fără milă. La noi, nimeni nu se gândeşte la turismul ecologic. Toţi prefera tăierea pădurilor, iar banii nu ajung la comunităţi, ci la marii exploatatori.

Din Parcul Naţional Domogled pleacă anual sute de camioane cu lemn către marii exploatatori. Deşi nu ar trebui să se taie deloc păduri în ariile protejate, susţin ONG-urile,  statul roman a găsit totuşi o modalitate pentru legalizarea exploatării.

În Domogled, de exemplu, Romsilva a împărţit muntele în 4 zone. Un om din sistem ne dezvăluie cum a fost posibil ca 52% din suprafaţa parcului să cadă legal prada exploatărilor.

Directorul Parcului Naţional Domogled nu-şi găseşte cuvintele atunci când trebuie să explice cum s-a putut întâmpla aşa ceva.

Reporter: „Defrișările se fac pentru binele pădurii sau din interes economic”.

Ioan Gașpar, directorul Parcului Național Domogled: „Sunt două aspecte: la binele pădurii…sunt zone unde merita să se facă. Restul trebuie să le mai analizăm cu Regia Naţională a Pădurilor, cu noile reglementări care au apărut."

Statul român ar putea să ajute comunităţile să facă turism, la fel ca în Austria și ar salva astfel pădurile. Primarii noştri n-au însă nicio viziune. Ce pretenţii să mai avem şi la strategii?

Antonie Serafim, primarul localității Padeș: „Deocamdată, ne luptăm cu infrastructura drumurilor.”

Reporter: „Câţi producători tradiţionali aveţi autorizaţi?”

Antonie Serafim: „Nu avem.”

Reporter: „Cum îi încurajaţi pe cei de la pensiuni să cumpere de la oamenii locului?”

Antonie Serafim: „La noi e o zonă mai săracă. Nu se produce atât… E zonă de munte.”

Dacă România nu va pune punct tăierilor de arbori vom ajunge ca în câteva zeci de ani să numărăm pădurile pe degete. Dimensiunea dezastrului din codrii s-a văzut în cifre, pentru prima oară, în 2018.

Inventarul Forestier Naţional, un fel de recensământ al zonelor împădurite, a arătat că 20 de milioane de metri cubi de lemn au fost tăiate ilegal.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon! 

Citește și...
VIDEO. Bătaie cu topoare într-o pădure din Plopu. De la ce ar fi pornit scandalul
VIDEO. Bătaie cu topoare într-o pădure din Plopu. De la ce ar fi pornit scandalul

S-au derulat scene incredibile la marginea unei păduri din localitatea Plopu - judeţul Prahova. Acolo, mai mulţi bărbaţi au fost bătuţi şi ameninţaţi cu topoarele.

Cercetătorii au descoperit cea mai veche pădure din lume. Ce informații poate oferi
Cercetătorii au descoperit cea mai veche pădure din lume. Ce informații poate oferi

Oamenii de ştiinţă au găsit pe teritoriul statului New York fosile care ar putea aparţine celei mai vechi păduri din lume, descoperire care oferă informaţii preţioase despre legăturile dintre pădure şi climă.

S-au taiat paduri de 2,5 miliarde € in Romania. Mai mult de jumatate din bani, facuti din ilegalitati
S-au taiat paduri de 2,5 miliarde € in Romania. Mai mult de jumatate din bani, facuti din ilegalitati

2019 a fost anul cu cea mai mare cifră de afaceri din istorie pentru companiile de exploatare forestieră care operează în România.

Recomandări
Cât de mare este pericolul nuclear după ce Rusia a anexat formal teritoriile ocupate. „Nimeni nu poate să-l dea la o parte”
Cât de mare este pericolul nuclear după ce Rusia a anexat formal teritoriile ocupate. „Nimeni nu poate să-l dea la o parte”

Despre cum decurge războiul după ce Rusia a anexat formal teritoriile ocupate a vorbit, la Știrile PRO TV, generalul în rezervă Mircea Mîndrescu, fost comandant în structurile de comandă ale NATO.

Reacția lui Stoltenberg după ce Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO. „Ne concentrăm pe ajutorul imediat”
Reacția lui Stoltenberg după ce Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO. „Ne concentrăm pe ajutorul imediat”

Secretarul general al NATO a declarat, vineri seară, privind cererea de „aderare accelerată” a Ucrainei, că ușile Alianței rămân deschise, dar o decizie în acest va trebui luată de toate cele 30 de state membre.

Comisia Europeană cere statelor UE să înăsprească condiţiile de intrare pentru ruşi
Comisia Europeană cere statelor UE să înăsprească condiţiile de intrare pentru ruşi

Comisia Europeană le-a cerut, vineri, statelor UE să fie mai restrictive în acordarea de vize pentru cetăţenii ruşi şi să intensifice controlul frontierelor.