Inspectorul Pro în R. Moldova. Cum au făcut moldovenii un brand de țară din vinuri

Ar putea învăța de la vecinii moldoveni. Republica Moldova a ridicat vinul de peste Prut la rang de politică de stat și a reușit să pună cramele moldovenești pe un loc fruntaș în lume la exportul de vin.

În ultimii ani, în Moldova, vinul a devenit a devenit faima şi simbolul ţării, un ţinut cu doar 3,5 milioane de locuitori. Au ajuns aici din disperare. În 2006 şi 2013, Federaţia Rusă a interzis importurile de vin moldoveneşti, drept urmare industria viticolă s-a prăbuşit.

Statul şi producătorii s-au pus la aceeaşi masă şi au încheiat un parteneriat public-privat, gestionat de Oficiul Naţional al Viei şi Vinului. Nu a fost simplu. Au schimbat legile şi au creat un brand de ţară: Wine of Moldova, adică Vinul Moldovei.

Diana Lazăr, director adjunct USAID: "Inspirându-ne din practicile Vaticanului, i-am adunat pe toţi în beciurile de la Cricova. Şi am stat acolo până am găsit consensul şi până au semnat toţi un angajament, o scrisoare de intenţie prin care s-au angajat să colaboreze pentru formarea unui brand de ţară. Erau reprezentanţii celor mai importante întreprinderi şi asociaţii, în total vreo 60 de persoane. "

Citește și

Funcționară filmată de Inspectorul Pro în timp ce primește o ”atenție”. Reacția șefilor

Momentul în care judecătoarea Ancuţa Popoviciu îl strigă pe Sebastian, ucis la 2 Mai de Vlad Pascu: „A decedat o victimă? Vă rog să nu vorbiți” | AUDIO

Pentru fiecare litru de vin care ajunge pe piaţă, producătorul plăteşte la buget o taxă de 10 bani. Într-un an, se strâng în jur de 2 milioane de dolari. Înţelegerea e ca statul să dubleze suma. Iar toţi banii ajung la Oficiul Naţional al Viei şi Vinului. 65% din bani se duc în promovare, în special pe pieţele externe.

Dan Prisăcaru are un masterat în afacerea vinurilor, în Franţa. La fel şi soţia sa. Cu avântul tinereţii, au lăsat în urmă slujbele din podgoriile străine şi au deschis o cramă mică în Chişinău. Părea un lucru aproape imposibil dar, cu credite şi joburi la zi, au intrat pe piaţă, într-un an, cu 20.000 de sticle.

Dan Prisăcaru, proprietar cramă: "O companie care produce 20.000 de sticle anual niciodată nu ar avea posibilitatea, bugetele să fie prezentă la târguri şi expoziţii. Dar cu ajutorul oficiului, toate standurile sunt plătite, logistica când ajungem în Germania, standurile sunt gata, te apuci de treabă şi vinzi."

La 35 de kilometri de Chişinău, în satul Bulboaca, a fost renovat din temelii unicul castel vinicol din Moldova, construit în 1901 de Constantin Mimi, ultimul guvernator al Basarabiei şi fost director al Băncii Naţionale din România. Era o ruină când a fost salvat de o familie din zonă, cu credite pe viaţă. Noii proprietari au investit în turismul viticol dar produc şi vin din strugurii culeşi de pe 200 de hectare.

Cristina Frolov, reprezentant cramă: "Voi simţiţi statul ca un partener. Cu siguranţă pentru că statul face politici, politici care vin să ne ajute. Să ne creeze instrumente cu care putem lucra şi să ne uşureze calea noastră spre succes."

Închipuiţi-vă drumul de la Bucureşti la Constanța împânzit cu vagoane de câte 10.000 de litri, în coloană, 200 de kilometri. Atât vin a produs Republica Moldova în 2018. Iar 80% a mers la export. Oficiul Naţional al Viei şi Vinului are doar 18 angajaţi, din care 6 lucrează la promovare. Există un plan şi un site pentru fiecare piaţă externă. Doar în China, s-au investit anul trecut, în promovare, 800.000 de euro.

Gheorghe Arpentin, director al Oficiului Naţional al Viei şi Vinului Moldova: "Atunci când prima dată m-am dus în China şi descriam vinul nostru cu termini floral, fructos, cu fructe pe care noi le cunoaştem, ei nu înţelegeau nimic. Consumatorul chinez asta vorbeşte de gutuie în feteasca neagră sau feteasca regală."

În Moldova, există o zi naţională a vinului. În primul weekend din octombrie se organizează un târg al producătorilor. Anul acesta au fost prezente 68 de crame.

Pentru 250 de lei moldoveneşti primeşti un pahar cu şnur, un catalog cu 12 cupoane şi un tur ghidat.

Ţara noastră este pe locul cinci în Uniunea Europeană ca suprafaţa cultivată cu viţa de vie. Fie că vorbim de colinele Dobrogei, de dealurile Moldovei, Munteniei şi Olteniei sau de podişul Transilvaniei, găsim afaceri prospere ridicate cu bani şi viziune.

Dan Balaban, proprietar cramă: "Vinul este un liant social. Vinul poate comunica mai bine decât o pară, decât o oaie, iar de 25 de ani când sunt în această industrie nu a existat nicio strategie legată de acest produs. Vinul poate aduce beneficii extraordinare ţării."

Dan Balaban a creat un brand respectat, iar vinurile lui ajung în piaţa horeca şi în câteva magazine specializate. Face parte din Asociaţia pentru promovarea vinului românesc, alături de alţi 15 jucători premium de pe piaţă. Cu fonduri proprii şi europene, asociaţia face cunoscut vinul nostru, peste hotare. Nu primeşte niciun leu din partea statului. S-a înfiinţat după ce, timp de trei ani la rând, la cel mai mare târg de profil din lume, organizat în martie, în Germania, statul a făcut plăţile cu întârziere pentru standul României.

Dan Balaban, proprietar cramă: "Rezervam spaţiul dar statul făcea plata în februarie. Am avut stand la etaj. Nu există spaţiu la etaj."

În România, nu există un târg naţional care să îi adune la un loc pe toţi producătorii de vin, iar administraţiile locale organizează diverse târguri, înţepenite în timp.

Alina Iancu, de la o afacere cu accesorii pentru încălţăminte, a trecut la descoperirea vinurilor româneşti. Pe banii ei şi din pasiune, a făcut o hartă viticolă bilingva şi un film de promovare despre vin, gastronomie şi turism. A investit peste 30.000 de euro. Ministerul Agriculturii şi cel al Turismului nu au avut nici măcar curiozitatea să le vadă.

Alina Iancu: "Acţiuni de la stat au fost idei, chiar am interacţionat însă nu s-a concretizat nimic. Am avut două solicitări, să le dau o listă cu cramele din România, o persoană de la minister îmi cere mie lista. Este total invers poate eu aş dori să aflu despre cramele din România. "

Din acest an are şi România o zi naţională a gastronomiei şi vinului, aprobată de parlament şi publicată în Monitorul Oficial. Statul roman nu a organizat niciun eveniment. Cezar Ioan este unul dintre iniţiatorii legii.

Cezar Ioan, iniţiator lege: "În momentul de faţă, contribuţia statului este zero. Când statul român va fi mai normal şi rolul statului va putea fi mult mai important. Sigur ar fi de dorit să se întâmple. Dar decât să stricăm o sărbătoare pentru că s-a băgat cineva de le stat şi apar suspiciuni mai bine facem singuri cât putem în 50 de locuri mici, în toată România."

Şi în România avem un oficiu naţional al viei şi vinului, cu 11 inspectorate teritorial, în subordine. Pe site-ul instituţiei în loc de informaţii despre crame aflăm despre o carte pe care ar trebui să o cumpărăm pentru a afla informaţii. Timp de trei săptămâni, Inspectorul PRO a solicitat un interviu directorului instituţiei. Nu a avut timp. S-a oferit să răspundă întrebărilor, rapid, în scris.

Tot în scris, a venit şi poziţia ministerului agriculturii care vorbeşte despre cum ar vrea să iniţieze o discuţie cu supermarketurilor pentru amplasarea unor postere, despre vinuri.

În Moldova, o instituţie publică a dus tara pe locul 13 în lume la exportul de vin, ca volum.

România, cu o producţie dublă şi cu una dintre cele mai mari din Europa, este aproape invizibilă pe harta exporturilor. Doar 5% din vinul nostru pleacă peste hotare. Trebuie să ieşim din şabloane şi prejudecăţi, iar statul trebuie să înţeleagă că avem nevoie de o strategie în domeniu. Nu de alta, dar funcţionari publici care să muncească pentru asta, avem destui.

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Prima apariție publică a lui Adrian Mititelu Jr după ce a ieșit din comă