Coșmarul celor care și-au luat case lângă București: "Se ridică blocurile ca nişte închisori"

Dezvoltatorii vin cu pretenţii, autorităţile închid ochii, iar autorizaţiile de construire descriu perfect haosul urbanistic din localitate. ''Inspectorul Pro'' a urmărit de-a lungul vremii modul în care s-a dezvoltat această zonă şi vă prezintă un nou caz controversat.

Ilfov - 500.000 de oameni, infrastructură zero

Ilfov este în topul regiunilor cu cea mai mare creştere a populaţiei din Uniunea Europeană. Sunt cu 50 la sută mai mulţi locuitori decât acum 10 ani. Totalul: aproape o jumătate de milion de oameni. Zona este însă renumită prin infrastructura zero. Explozia de locuinţe a avut loc aici fără să se ţină cont de nimic. Autorităţile locale şi judeţene au autorizat sute de proiecte imobiliare în localităţile lipite de Bucureşti - precum Voluntari, Bragadiru sau Popeşti Leordeni - fără să amenajeze drumuri şi utilităţi.

Marian Petrache este de 7 ani preşedintele Consiliului Judeţean - instituţie cu rol de avizare în acordarea autorizaţiilor de construire.

Marian Petrache: "Faptul că oamenii aleg să locuiască în judeţul Ilfov, ne bucură, dar ne şi responsabilizează. Suntem conştienţi că este o mare provocare, iar cum obiectivul nostru este creşterea calităţii vieţii asta înseamnă că trebuie să avem grijă ca în acest judeţ să avem o dezvoltare economică socială durabilă care să permită acest lucru."

Dobroeşti, o altă comună ilfoveană lipită de Capitală, aflată la numai 30 de minute distanţă de Piaţa Universităţii, are două sate şi un haos urbanistic descurajant, înţesat cu stâlpi de electricitate. În Franţa, de exemplu, nu se construieşte nimic la o distanţă mai mică de 200 metri de liniile de înaltă tensiune.

Ordine în acest haos ar fi trebuit să facă PUG-ul, adică planul urbanistic general, aprobat de consiliul local Dobroeşti, în 2017. Conform PUG-ului, în această zonă, locuinţele nu ar trebui să fie mai înalte de două etaje şi mansardă. Pe asta s-au bazat şi cei care au plătit în jur de o 100.000 de euro pentru o casă în acest ansamblu rezidenţial. Era câmp când s-au mutat. Acum, în spatele caselor, se construiesc trei blocuri cu patru etaje şi 150 de apartamente. Parcările sunt prevăzute chiar în gardurile lor.

Locatar: "Se ridică blocurile ca nişte închisori"

Locatar: "Deja impactul este destul de mare şi şocul nostru, pentru că nu mai putem ieşi sub nicio formă în curte. Geamurile lor, ei vor vedea fix în casele noastre. Nu mai zic de zgomot, nu vreau să îmi imaginez cum vor fi cinci maşini cu noxele date spre casele noastre"

Ca să poată construi blocuri mai înalte decât prevede planul urbanistic general, dezvoltatorul a iniţiat un PUZ, adică un plan urbanistic zonal, care se aprobă de primărie, în şedinţa de Consiliu local. Legea îi cere investitorului să afişeze acest anunţ pe un panou, în locul viitoarei construcţii, pentru dezbatare publică. În cazul nostru, a fost ascuns printre anunţurile de la avizierul primăriei. Un locatar care îşi plătea taxele l-a găsit întâmplător.

Sorin Mitran, locatar: "Am urmat toţi paşii procedurali. Ne-am întâlnit şi cu primarul şi consilierii ne-au promis că totul este în regulă, că nu se va întâmpla cu primarii dinaintea lui să dea aceste autorizaţii de construcţii. Ne-a minţit în faţă. Iar la şedinţa respectivă totul s-a schimbat la 180 de grade. Şi primarul şi consilierii care până atunci ne promiseseră că nu se va acorda construcţia acestor blocuri, nu ne mai recunoşteau. E şi dezvoltatorul om, nu avem ce să-i facem."

Oamenii au dat în judecată primăria şi dezvoltatorul, cerând anularea şi suspendarea atât a PUZ-ului, cât şi a autorizaţiei de construire. Reclamă ca nu s-au respectat indicatorii urbanistici, dar nici spaţiul verde stabilit prin avizul de mediu.

Cristi Preda, avocat: "Avizul direcţiei de mediu precizează în mod clar că pentru acest proiect este necesar un minim de 30 la sută spaţiu verde la sol. Primăria a dat o autorizaţie cu 16 la sută spaţiu verde la sol şi o declaraţie a dezvoltatorului că spaţiul verde va fi pe bloc."

Am stat de vorbă cu unul dintre dezvoltatori. Nu a vrut să fie filmat.

Reporter: "Veţi avea şi spaţii verzi pe bloc?
Dezvoltator: "Cu siguranţă, 99 la sută, nu am spaţii verzi pe bloc. Spaţiile verzi sunt prevăzute conform documentaţiei şi avizului de la mediu, conform cerinţelor de la consiliul judeţean. Să ştiţi că nu e ceva ce am vrut eu. Că dacă era după mine, mai făceam două etaje sau nu făceam spaţii verzi, că aşa fac dezvoltatorii. Tot ce se întâmplă acolo este cu acordul şi cu avizele care stau la baza autorizaţiei şi PUZ-ului Consiliului judeţean, primăriei Dobroeşti."
 

Investitorii, supărați că pierd bani

Investitorul e supărat că pierde bani. Oamenii au înscris litigiile în cartea funciara a construcţiei aşa că îi este foarte greu să vândă. Oricine vrea să cumpere află despre procese. În aceeaşi zonă, un dezvoltator chinez a iniţiat un PUZ pentru construcţia altor blocuri. Şi aici, locatarii se opun.

Ordine în tot acest haos imobiliar ar trebui să facă Primăria. Ocupată mai degrabă să obţină de la dezvoltatori diverse sponsorizări pentru manifestări publice - precum Ziua Bunicuţelor sau spectacole de genul "pentru dvs doamnă". De 8 martie, de exemplu, trei investitori au contribuit cu suma de 19.000 de lei. Printre ei, şi cel care construieşte controversatele blocuri din spatele caselor.

Înregistrare cu camera ascunsă

Dezvoltator: "Prima şi ultima dată când s-a întâmplat treaba asta şi nu am fost singurul. Ni s-a cerut treaba asta, nu ni s-a impus, care puteţi"
Reporter: "Cei de la Primărie".
Dezvoltator: "Da, de la Primărie. Uite, dacă puteţi, faceţi chestia asta".
Reporter: "Cine de la Primărie v-a cerut?"
Dezvoltator: "Ce mai contează?"

Primar este Valentin Condu. Primul mandat l-a câştigat în 2004 şi a stat 10 ani în fruntea localităţii până când a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare. Edilul a sechestrat în sediul primăriei un procuror şi mai mulţi ofiţeri anticorupţie care derulau un flagrant de luare de mită, ce viza un funcţionar al instituţiei.

Alexandra Shinc, prim -procuror Parchetul capitalei: "A închis uşa primăriei şi a băgat cheile în buzunar "până vine un poliţist în uniforma". Când a venit poliţistul în uniformă şi atunci în momentul în care s-a ieşit din primărie a existat contact fizic..."

Condamnarea nu l-a împiedicat însă pe Condu să candideze pentru un nou mandat la alegerile locale din 2016. Şi culmea, a şi câştigat. A fost însă suspendat din funcţie de prefect, două săptămâni mai târziu. Iar în fruntea Primăriei a ajuns viceprimarul, Ştefan Condu, văr cu edilul. Valentin Condu a acţionat Prefectura în instanţă. După trei ani de judecată, a câştigat şi a fost repus în funcţie, în septembrie anul acesta. Vrea acum să modifice planul urbanistic general şi să nu mai permită, în zonele libere, construcţii mai înalte de trei etaje cu mansardă.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Iubita lui Denis Alibec dezvăluie: ”De când ne cunoaștem, asta observ”