Cazul Ionuț Anghel, folosit de primării pentru a face afaceri ilegale. Tatăl: Pedeapsa ar fi să rezolve problema
Primăriile din România risipesc într-un mod nejustificat fondurile alocate pentru strângerea căţeilor fără stăpân.
În loc să-şi facă propriile departamente de ecarisaj sau să apeleze la ONG-uri pentru protecţia animalelor, mii de edili au ales să se asocieze cu diverse SRL-uri care le toacă banii, cu ştiinţa sau fără ştiinţa lor. Practic, doar 3 la sută dintre primari respectă legea, susţin voluntarii, iar cifra este confirmată şi de Autoritatea Sanitar Veterinară. Un nou material realizat de ''Inspectorul Pro''.
Afaceri ilegale pe spinarea câinilor vagabonzi. Mii de primarii, din întreaga ţară, au profitat de o lege care obliga autorităţile locale să strângă maidanezii de pe străzi. Şi au transformat "serviciul de gestionare a câinilor fără stăpân" într-o afacere bănoasă. Sute de mii de euro s-au scurs astfel, în ultimii 4 ani, din bugetele locale către firme care nu au nicio legătură cu protecţia animalelor.
Cosmina Cerva: "Am ajuns ca, de fapt, protecţia animalelor să o transformăm într-un business al primăriilor cu nişte societăţi comerciale."
Cheltuirea banilor este cu atât mai nejustificată cu cât unele localităţi nu mai au maidanezi de ani de zile. Ultimul raport al Curţii de Conturi a scos la iveală doar o parte dintre nereguli, iar 28 de cazuri au fost deja înaintate procurorilor.
Mircea Șerbănoiu, președintele Federației pentru Protecția Animalelor: "România a încălcat flagrant legea. La nivel de ţară, sumele sunt fabuloase, de zeci de milioane de euro, plătiţi şi încasaţi ilegal."
Momentul care a schimbat complet legislaţia a fost tragedia lui Ionuţ Anghel - băiatul de 4 ani omorât de câini în Capitală. Atunci s-a hotărât ca toate primăriile din ţară, care au probleme cu maidanezii, să-şi înfiinţeze propriul serviciu de gestionare a câinilor fără stăpân.
Valentin Anghel, tatăl băiatului: "Pedeapsa cea mai mare ar fi să se pună pe treabă să rezolve problema. Asta e pedeapsa lor cea mai mare! Pentru că implică cheltuieli şi nu profit."
Ei bine, autorităţile au găsit portiţa prin care şi această activitate să fie aducătoare de profit.
În loc să înfiinţeze departamente specializate capabile să strângă maidanezii, să-i ducă în adăposturi, să-i sterilizeze, să-i microcipeze şi să-i dea în adopţie, primăriile au recurs la contracte prin atribuire directă, cu firme prietene.
Şi astfel, susţin ONG-urile, Protecţia Animalelor a fost lăsată deoparte şi s-a trecut direct la business. Doar 3 la sută dintre instituţii au respectat legea, după cum confirma şi Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară.
Cosmina Cerva: "Am găsit firme şi aveau declarate 100 de eutanasieri, dar ele nu aveau cumpărate, în evidenţele lor, injecţiile pentru eutanasiere. Dar banii i-au încasat pe eutanasiere. Au ajuns să declare un câine care are 10 - 15 kilograme, la 40 kg! Se plăteşte per kilogram, la incinerare."
Exemplul oraşului Ovidiu, din judeţul Constanța, unde primăria nu are un serviciu de gestionare a câinilor vagabonzi. Dar dă bani, de 4 ani, unei firme private ca să strângă maidanezii. Beneficiară, în cazul de faţă, este o societate care le ştie pe toate. În anii trecuţi, recicla deşeuri, vindea coşuri de gunoi şi curăța plajele de la malul mării. Acum, pare că se pricepe şi la maidanezi. Administratorul firmei este o fostă şefă din Primăria Constanța, Maria Bucur.
Maria Bucur: "Toate contractele, pe care le avem, sunt în urma licitaţiilor la care am participat. Avem 10 primării!"
Adevărul este însă altul. Primăria din Ovidiu nu a organizat niciodată o licitaţie pentru serviciul de ecarisaj. Contractul a fost atribuit direct.
George Drăgan, consilier Primăria Ovidiu: "Considerăm că este normal să putem să încheiem un contract de achiziţie privind prestarea serviciului de ecarisaj."
Genul acesta de normalitate este într-o totală contradicţie cu legislaţia, susţin ONG-urile. Potrivit legii, primăriile pot concesiona serviciul de gestionare a câinilor fără stăpân doar către fundaţii şi asociaţii de protecţie a animalelor.
Cosmina Cerva: "N-are cum să înţeleagă că un SRL, care este creat cu scop comercial, să se ocupe de un domeniu pentru care nu are obiect de activitate. Pentru că Protecţia Animalelor nu este clasificată ca şi activitate pentru SRL-uri. N-a fost niciodată!"
Un alt caz, din judeţul Ilfov. Una dintre societăţile care capturează câini desfăşoară - în acte - activităţi sportive. La faţa locului, în Mogoşoaia, am găsit totuşi un adăpost de câini, amplasat lângă unul de oi.
Bogdan Panait, administratorul firmei de ecarisaj: "Activitatea sportivă… ne-au cerut să avem acest cod CAEN. Că altfel nu puteam funcţiona."
Iniţial, echipei noastre nu i-a fost permis accesul. Am revenit după două zile ca să aflăm dacă activitatea desfăşurată acolo se face conform legii.
Marius Ghincea, prefectul județului Ilfov: "Ar trebui să nu fie încheiate cu societăţi comerciale. Sunt pus într-o situaţie ingrată. Problema este că eu, dacă atac aceste contracte, ele sunt suspendate de drept! Nu vreau să fiu eu acela care blochează acest serviciu de utilitate publică."
Legea se încalcă, dar asta trece pe planul doi. Autorităţile nu-şi asumă desfiinţarea unor servicii comunitare, chiar dacă acestea funcţionează ilegal. La fel se întâmplă în Fundulea, judeţul Călăraşi.
Ligia Bivol, viceprimarul orașului Fundulea: "Am aflat după ultimul raport al Curţii de Conturi că aceste contracte sunt ilegale. A fost făcut contractul înainte să apară raportul Curţii de Conturi. Nu am găsit o soluţie mai rapidă!"
Aici, totuşi, firma cu care primăria are contract este a unui medic veterinar care se pricepe la toate operaţiunile medicale ce decurg din capturarea maidanezilor. Problema în Fundulea este alta: numărul câinilor nu scade de pe străzi.
Mamă: ”La mine în faţa porţii au fost 10 câini. Eu eram în curte. Am auzit ţipetele copilului. Nu am mai nimerit să deschid poarta. Am sărit gardul."
Scena a fost surprinsă de echipa de la Inspectorul Pro în biroul viceprimarului. Doamna tocmai reclama cazul copilului ei, atacat de maidanezi în faţa casei sale. A conştientizat pericolul imediat. Este una dintre asistentele medicale care au asistat neputincioase la moartea lui Ionuţ Anghel.
Administratorul societăţii - care se ocupă de strângerea câinilor vagabonzi - susţine că Primăria din Fundulea e depăşită de fenomen.
Valentin Istrate, reprezentantul societății: "Primăria nu-şi permite. Ar trebui alocate fonduri prea mari, să se captureze. Din estimările mele sunt undeva la peste 800 de câini pe stradă, la ora actuală, în oraşul Fundulea. Sunt aduşi noaptea cu duba din alte părţi."
Altfel, nici această firmă nu a câştigat contractul prin licitaţie. Viceprimarul Ligia Bivol spune că SRL-ul le-a fost recomandat de o fundaţie.
Viceprimar, înregistrat cu camera ascunsă: "Tot o fundaţie ni i-a adus. Fundaţia Română pentru Câinii Străzii."
Am verificat pe loc această informaţie. Fundaţia Română pentru Câinii Străzii afirmă că nu a recomandat pe nimeni primăriei din Fundulea.
Din 2900 de primării, câte sunt în întreaga ţară, doar 95 au propriile lor servicii de gestionare a câinilor fără stăpân. Cele mai multe au încheiat contracte fără licitaţie, prin atribuire directă, către firme de casă. ONG-urile susţin că statul a închis ochii. Şi nu a vrut să pună ordine în acest domeniu.
Supărarea cea mai mare vine însă abia acum! Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară se pregăteşte să schimbe legea, astfel încât aceste contracte ilegale să devină legale. Paradoxul face ca fix ANSVSA să fi reclamat neregulile la Curtea de Conturi şi tot ea să decidă acum că e mai corect să facă pace.
Consilier ANSVSA: "Actul normativ va suferi modificări. Au existat informări către alte instituții, către Secretarul General al Guvernului. Cadrul legal este întotdeauna perfectibil!"
Mircea Șerbănoiu, președintele Federației pentru Protecția Animalelor: "Dacă ar încerca să introducă un proiect de modificare, din acel moment, şi-ar recunoaşte culpa. Vor demonstra că până în acest moment s-au comis ilegalităţi."
Nimic nu ne mai miră în România. Cert este că DNA a deschis un dosar penal, la Bucureşti. Procurorii anchetează modul în care Primăria Capitalei a cheltuit, în 2 ani, 13 milioane de euro, bani publici, pentru strângerea maidanezilor.
Sumele s-au dus către mai multe societăţi, după cum rezultă şi dintr-un audit al Curţii de Conturi, care a scos la iveală atribuiri de contracte ilegale, tarife supradimensionate şi favorizarea unor companii. La fel se întâmplă în Constanța, unde procurorii anchetează un caz similar.
Rămâne de văzut în ce măsură aceste anchete penale se vor rostogoli, pe actuala lege, în întreaga ţară. Va fi, de asemenea, extrem de interesant dacă modificarea legislaţiei va cântări în deciziile pe care judecătorii urmează să le ia în toate aceste cazuri.
