TOP 5 cele mai frecvente greseli din limba romana. Cuvintele pe care le foloseste toata lumea, desi nu exista

60620353

Tuturor ni se poate intampla sa mai facem cate o greseala atunci cand scriem un mesaj sau purtam o conversatie. Unele greseli sunt suparatoare doar pentru academicieni, insa altele chiar ne pot face de ras.

Ar fi bine sa avem tot timpul la indemana un dictionar, fie si unul electronic instalat pe telefon ori tableta, numai ca asta nu se intampla – si asa apar greselile de exprimare. A gresi e omeneste, dar exista si greseli pe care nimic nu le poate scuza. Iata-le pe cele mai frecvente:

1. Poate cea mai frecventa greseala este confuzia dintre fi si fii. Se scrie cu doi i numai la imperativ afirmativ (fii!), conjunctiv prezent (sa fii, sa nu fii) si in cazul formei „populare” a timpului viitor – adica o sa fii. In toate celelalte situatii se scrie cu un singur i: a fi, sa fi, nu fi, as fi, voi fi etc.

2. Tot foarte intalnita e si folosirea lui place in loc de placea. Corect este a placea – si aceeasi regula se aplica si la alte verbe de conjugarea a II-a, adica verbele care se termina in ea (a parea, a tacea, a sedea).

3. Decat si doar nu se pot folosi unul in locul celuilalt. Decat se foloseste doar pe langa verbele la forma negativa iar doar, numai pe langa cele in forma afirmativa. Mai simplu, folosim „decat” numai in cazurile in care propozitia incepe cu nu.

4. Cunostiinta se refera la o informatie pe care o stapaneste cineva, la o forma de cunoastere, iar cunostinta – cu un i – la o persoana cunoscuta. Corect, nu? Nu. In realitate, cunostiinta nu e u cuvant al limbii romane. Indiferent de sensul substantivului, spunem si scriem cunostinta.

5. Vroiam, desi e folosit de mai toata lumea, nu exista. Forma corecta este voiam. Vroiam a aparut probabil din combinarea a doua verbe cu acelasi sens, a vrea si a voi.

Exista insa si greseli mult mai perfide: de pilda, dupa ultimele reguli ale Academiei Romane, trebuie sa spunem „o prietena de-ale mele” si nu „o prietena de-a mea”. Ca sa fiti la curent cu tot ce s-a mai schimbat prin limba romana sau sa ii ajutati pe cei mici la scoala, merita sa va cumparati un dictionar cat mai nou, fie ca e vorba de celebrul DEX sau de temutul DOOM (Dictionarul Ortografic, Ortoepic si Morfologic al Limbii Romane). SI, de ce nu, si noua Gramatica a limbii romane, mai ales ca aceasta o sa va tina cateva decenii.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO S-a aflat cauza morții soției lui Wladimir Klitschko
FOTO S-a aflat cauza morții soției lui Wladimir Klitschko
Citește și...
Ce limbi straine se studiaza in scolile de stat din Romania. Surpriza de pe locul cinci

Viitorul e cu siguranta al celor care vorbesc limbi straine iar tendinta internationala e ca studiul acestora sa inceapa la o varsta cat mai frageda. Ce invata insa elevii din Romania cand vine vorba de „limbi moderne”?

Ce efect are tableta asupra rezultatelor la invatatura. Manuale scolare unde in loc de exercitii sunt jocuri interactive

Ce-ar fi daca in loc de „toata ziua stai pe tableta”, parintii le-ar spune copiilor „de ce nu stai si tu mai mult pe tableta”? Nu e un exercitiu de imaginatie, este pur si simplu eLearning, cea mai noua tendinta in materie de educatie.

Ce trebuie sa aiba un elev in prima zi de scoala. Setul minim de rechizite si ghiozdanul full-option

Un pic mai este pana incepe scoala si ar fi foarte bine sa avem ghiozdanul gata. Ce punem insa in el?

Recomandări
Dunărea a atins cel mai scăzut nivel din istorie. În locul apei de 2 metri adâncime, sunt plante de 2 metri înălțime

Din cauza secetei, Dunărea a atins un nou minim istoric, iar situația actuală depășește cel mai grav scenariu înregistrat în ultimii 40 de ani. 

Ce spun experții despre măsurile propuse de ministrul Educației după dezastrul PISA. ”Bă, mă leși?!”. Ce trebuie făcut

După rezultatele slabe înregistrate de elevii români la testele internaționale PISA, ministrul Educației vine cu primele măsuri. 

Cum ajung urșii să trăiască tot mai aproape de casele din România. Puii, crescuți tot mai des lângă oameni

Cercetătorii spun că ursoaicele învață de mici să își crească puii lângă sate și orașe.