Unii artiști spun că inteligența artificială este o unealtă care ușurează muncă și este o evoluție firească. Platformele care generează muzică pot face asta fără oprire, pe bandă rulantă și înghesuie o industrie din care artiștii reali deja se chinuie să își câștige traiul.
Ca să faci muzică trebuie să știi teoria, să ai o ureche muzicală, să înțelegi ce înseamnă o măsură. Ai nevoie de echipament și licențe și uneori membri de trupă. Chef și inspirație ca să compui și timp într-un studio ca să înregistrezi. Dar Suno. Udio și mai nou Gemini sar acest proces cu totul.
Ștefan: ”Tot ce am de făcut ca să generez o piesă cu inteligența artificială e să intru pe o platformă ca aceasta, și dacă am o idee pot să-i dau un prompt. Dar nici măcar asta nu trebuie să fac. Pot doar să apăs acest buton care îmi va genera un prompt aleatoriu. După ce îi dau Create, mă va duce în librăria mea unde am zeci de piese generate în mai puțin de un minut”.
Dar un hit reușit are în spate zeci de ore de muncă: repetiții, înregistrări, masterizare.
Subcarpați: ”Și nicio compoziție nu iese din prima, greșelile fac parte din proces”.
În muzică, frica artiștilor este că îi va înlocui, iar procesul creativ va deveni o "bandă rulantă" care scoate piese fără oprire. Alții o văd doar ca pe o altă unealtă din arsenalul creativ.
Marius Alexe: ”În primul rând, e vechea frică a omului de cyborg, de imitație a vieții și de asta. Și în trecut au fost atâtea salturi tehnologice, au fost atâtea momente de genul ăsta în care se spunea ”dar tu trișezi dacă folosește aia”. Poate e doar destinul muzicii car, știi, ca un Dumnezeu care s-a plictisit că tot ne repetăm și ne-a băgat niște foc în sobă, niște lemne și spune ”ia vedeți acuma!”.
Platformele de streaming au fost inundate recent cu piese numite "AI slop". În română, cea mai apropiată traducere ar fi ”lături”. Adică muzică creată de modele generative, antrenate pe cântece reale: citez aici dintr-un film celebru "totul e o copie, a unei copii, a unei copii".
Marius Alexe: ”E problema copyrightului. IA totuși imită omul. Imită anumite creații umane. Se va tranforma în artă lupta contra IA-ului. Adică or să fie pionieri care or să facă scopul lor în viață din a face ceva ce nu poate fi imitat de IA. Deja vedem tot felul de trupe care cântă microtonal și fac tot felul de giumbușlucuri”.
Bean se referă aici la o trupă care a explodat pe social media. Se numește Angie De Poitrinie, și cântă: mai bine vă arată direct, cert e că mai durează până când IA îi va putea copia.
Avem și în România artiști care refuză categoric influența IA în industria muzicală. Trupa D.E.N.I.S., un grup punk rock din București, face totul ca pe vremuri: cu instrumente, amplificatoare și repetiții într-un beci care miroase a mucegai.
Daniel Boiangiu: ”Cred că valoarea i-o dau chiar imperfecțiunile astea umane. Faptul că o piesă poate o să fie 90%, poate 95%, dar nu poate niciodată să fie perfectă și fix imperfecțiunile astea ne atrag pe noi, ascultătorii. Un robot nu poate să simtă gelozie, nu poate să simtă invidie, deci nu poate crea artă bună”.
”Cum pot să fiu eu în competiție cu tine, când eu chiar trebuie să învăț să cânt la un instrument?”
Să creezi muzică e un proces întortocheat, iar o piesă bună vine experimentând cu idei noi, un lucru pe care IA nu are cum să-l reproducă.
Gabriel Gîrghescu: ”E ca un puzzle la care piesele vin din seturi diferite și ajungi să le potrivești și să decupezi cumva din ele astfel încât să creezi un întreg care să sune într-un fel, să fie ceva legat. Fiecare repetiție aduce după ea o descoperire în plus. Poate am repetat un pasaj într-un fel diferit. Poate ne vine o idee cu ce putem face diferit la fiecare show. Ne place să nu stăm într-un singur loc pentru că dacă am cânta la fel de fiecare dată, nu ar mai fi nici o surpriză”.
Peste 30% din piesele urcate zilnic pe platforme precum Spotify, YouTube Music sau Deezer sunt generate cu inteligență artificială. Avem și o poveste amuzantă cu un bărbat din Statele Unite care a contribuit masiv la acest procent. A fost condamnat și nevoit să returneze 8 milioane de dolari după ce a fraudat Spotify folosind muzică generată cu AI. A creat sute de mii de piese, apoi s-a folosit de boți pentru a le crește numărul de ascultări. Fiecare ascultare este plătită.
Daniel Boiangiu: ”Platformele de streaming, după părerea mea sunt orientate către artiștii mari: să-i țină pe ei sus să producă foarte multe numere, pentru că totul e pe bază de numere acum. Iar cu apariția IA-ului în streaming, din puținul ăla care ajunge la artiștii mici va ajunge și mai puțin”.
Din veniturile sale anuale, cea mai populară platformă de streaming păstrează 30%, restul de 70%, în jur de 11 miliarde de dolari merg, către plata artiștilor. Cu cât au mai multe ascultări, cu atât primesc un procent mai mare din sumă. În jur de 2 miliarde de dolari merg către primii 80 cei mai mari artiști. Din această plăcintă mănâncă acum tot mai mulți artiști virtuali, așa că pentru muzicienii reali rămân și mai puțini bani.
DJ Mă-ta: ”Tu când ai un artist IA, de fapt ai un gent pe care tu l-ai creat ca și casă de discuri. Ție îți convine să ai un artist care nu există și face ce îi spun eu, când vreau eu, nu poate să zică ceva public să fie cancelled. Poate să scoată câte piese vreau eu, când vreau eu. Nu are nevoie de un studio, nu are nevoie de o echipă întreagă să facă muzică. Eu ca și artist eu nu pot să ma bat cu tine pentru că tu ești un artist făcut cu inteligență artificială, antrenat cu toată baza de date a tuturor artiștilor de pe planeta asta dintotdeauna. Cum pot eu să fiu în competiție cu tine, când eu chiar trebuie să învăț să cânt la un instrument? Și nu vreau să aud argumentul ăsta că IA e un instrument. Eu nu țin minte când am luat ultima dată un instrument în mână și a început să cânte singur”.
Că ne place sau nu, industria muzicală trece prin cea mai importantă schimbare de la apariția mp3-ului. Doar că acum se schimbă creația și nu felul în care ascultăm muzică.
