Tot ce trebuie să știm despre noile modificări fiscale. Ce se întâmplă cu plățile cash
În noiembrie a intrat în vigoare primul pachet de modificări fiscale.
E vorba despre eliminarea unor facilități pentru o serie de angajați, cum ar fi cei din IT, industrie alimentară sau construcții, care vor avea salariile scăzute. Pe de altă parte, au fost impuse limite reduse pentru tranzacțiile cu bani în numerar.
Care sunt efectele mai puțin cunoscute, a explicat Andreea Nica, vicepreședinte CFA România la emisiunea iBani, prezentată de Ștefana Todică.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
Din noiembrie, nu mai pot fi făcute plăți cash la magazine de către persoane fizice, de peste 5.000 de lei, iar tranzacțiile între firme se limitează la 1.000 de lei.
Andreea Nica: „Oamenii preferă să aibă. Avem și tendința asta de a vorbi despre 'banul în mână, nu-i minciună'. Deci sunt foarte, foarte multe elemente psihologice. Aici, în legătură cu a avea cash, se vede la modul cum circulă banii în economie. (…)
Aceste limite au rolul de a întări colectarea, de a reduce evaziunea fiscală, pentru că într-adevăr, în economia noastră circulă foarte mult numerar. Vorbim de bancnote și monede. Avem în acest moment 110 miliarde de lei sub formă de numerar în economie, în timp ce, dacă ne uităm la deținerile din conturile băncilor, avem 285 de miliarde de lei la nivelul septembrie 2023.
Foarte mult cash. Românii vor să lucreze cu cash, vor să aibă cash. Aceste plafoane au fost reduse, pentru că există evaziune fiscală, care se reflectă și la nivelul colectării la nivelul bugetului de stat. Avem o colectare foarte mică, cea mai mică din Uniunea Europeană. (…) Tocmai că măsurile astea sunt foarte bune în acest context și ele ar putea să aducă o disciplină fiscală și o reducere a evaziunii fiscale”.
Angajații din IT nu vor mai contribui automat la pilonul 2 de pensii, și li se alătură celor din construcții și industria alimentară.
„Ce se modifică în acest moment este această opționalitate pentru pilonul doi. În momentul în care le cerem oamenilor să opteze pentru, de cele mai multe ori avem o situație în care oamenii nu optează. Vorbim și de situația în care oamenii nu știu că pot opta pentru că va dura ceva până când oamenii o să înțeleagă ce s-a întâmplat.
Studiile arată că nu avem chiar capacitatea de a ne gândi la viitor și că într-adevăr avem o predispoziție pentru a avea banii astăzi. Temerea mea este că vorbim despre multe persoane care nu plătesc aceste contribuții, care sunt exceptate și la o populație de angajați de 5 milioane și ceva de persoane, să avem aproape 1.000.000 de persoane care nu contribuie și care astfel nu acumulează active în nume propriu.
Reprezintă un risc foarte mare la nivelul societății. Așa cum arată lucrurile în situația actuală, acești bani se duc în consum, se vor duce în consum și mai târziu. Oamenii o să realizeze că o să aibă pensii foarte scăzute”, a mai spus Andreea Nica.
Din ianuarie va intra în vigoare o nouă serie de măsuri fiscale.
Andreea Nica: „Aceste modificări vor afecta în mare parte agenții economici. Pentru a optimiza, poate se vor uita la zona de salarii, și cum își acoperă aceste impozite, pentru că pe lângă impozitele pe profit s-au introdus, în cazul multor agenți economici, impozite pe cifra de afaceri. Vedem consolidări, vedem că avem grupuri financiare mari care decid să își vândă deținerile în România, așa că o să vedem cum cum ajunge de fapt la clientul final această povară fiscală”.