Viceguvernatorul BNR: Legea darii in plata va duce la scaderea preturilor pe piata imobiliara cu cel putin 10%

"In ceea ce priveste avutia neta, aceste calcule sunt prezentate de Banca Nationala a Romaniei in rapoartele privind stabilitatea financiara. Avutia se compune din active financiare si active nefinanciare, iar principalul activ nefinanciar este o proprietate imobiliara sau mai multe. Aceasta lege, daca se aplica, evident va avea impact asupra pietei imobiliare. Cel putin pe termen scurt, va avea loc o scadere a preturilor. Noi am estimat-o, in mod conservator, la 10%. Chiar si la o astfel de scadere, conservatoare, avutia neta a populatiei scade cu 6,3%, respectiv cu aproape 60 de miliarde de lei. Asta inseamna, la o gospodarie medie formata din 2,9 persoane in Romania, aproape 2.000 de euro pe gospodarie scaderea avutiei nete, atat a celor care au luat credit, cat si a celor care nu au luat, dar si a celor care vor sa ia un credit, dar valoarea garantiei pe care o pot aduce ei tocmai a scazut cu 2.000 de euro", a explicat miercuri Liviu Voinea, la prezentarea Raportului de tara pentru Romania al Comisiei Europene.

Potrivit acestuia, consecintele Legii darii in plata pot pune risc sistemic asupra sectorului financiar, a debitorilor si deponentilor, vor genera necesitatea unui avans mai mare, dobanzi mai mari, un numar mai mare de ani necesari pentru a economisi bani pentru plata avansului, posibile pierderi din partea deponentilor, erodarea incluziunii financiare in sensul in care accesul la creditare se reduce pentru cei cu venituri mici, dar si impact asupra avutiei nationale.

In plus, in opinia oficialului BNR, legea va avea consecinte negative pentru sistemul bancar, pentru Guvern si pentru intreaga economie, din cauza scaderii consumului.

Liviu Voinea a prezentat si pozitia Comisiei Europene pe aceasta tema, cuprinsa in Raportul de tara pentru Romania.

"Iata ce scrie in raport: aceasta propunere de lege privind darea in plata nu transpune Directiva 17/2014, pentru ca acolo darea in plata are caracter voluntar, nu obligatoriu, ridica intrebari cu privire la aplicarea retroactiva, cu privire la aplicarea nediferentiata, cu privire la disciplina de plata si sentimentul investitorilor cu privire la activitatea de creditare pe viitor, spune ca genereaza risc sistemic si afecteaza stabilitatea financiara. Aceasta este pozitia CE. Comunicarea de ieri (marti - n. r.) catre Parlamentul European, Consiliu, BCE si Eurogrup, spune la capitolul pentru Romania ca sectorul bancar este bine capitalizat si lichid, dar anumite initiative legislative care se discuta in prezent pun un risc privind stabilitatea sa", a mai spus Voinea.

In alta ordine de idei, viceguvernatorul BNR a sustinut ca nu cei cu credite in valuta au avut cel mai mult de suferit in ultimii zece ani, ci cei care s-au imprumutat in lei.

"Sa luam acelasi credit pe care l-a luat un cetatean in 2006, de 60.000 de euro, in lei, in euro si in franci. In primii 10 ani de la accesarea unui astfel de credit, cel mai mult au avut de platit cei care au luat un astfel de credit in lei, nu in franci. Da, este adevarat, pe urmatorii 20 de ani cei care au luat in franci, in conditiile actuale de piata vor plati mai mult in cele din urma. Dar, in trecut, din 2006 pana in prezent, cel care a luat in lei a platit mai mult decat cel care a luat in euro si chiar mai mult decat cine a luat in franci. In acest sens, nu cred ca putem discrimina si sa ne referim neaparat la creditele in valuta ca fiind unul din motivele pentru care vine aceasta lege", a precizat Voinea.

Articol recomandat de sport.ro

Moscova exultă după lovitura de proporții primită de Polonia