"Daca scrieti asta in lege, Prima Casa poate continua." Contre intre BNR si Daniel Zamfir pe tema legii Darii in plata

Invitatii lui Cristian Leonte sunt deputatul Daniel Zamfir, initiatorul legii darii in plata, si viceguvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Bogdan Olteanu.

Avem o prima forma a legii, votata in Senat, care difera consistent de modul in care a fost initiata. Care e conceptul acestei legi? Ce inseamna darea in plata?
Daniel Zamfir: Dupa caderea pietei imobiliare la sfarsitul anului 2008, a scazut si pretul imobilelor puse in garantie. Singurii care suporta in acest moment devalorizarea sunt clientii. Bancile nu-si asuma niciun risc. Darea in plata asigura impartirea echitabila a riscului intre client si banca. Daca clientul isi asuma dobanda si eventual fluctuatia cursului, e absolut echitabil ca banca sa-si asume riscul ipotecii. Nu e normal sa urmaresti un om toata viata pentru un credit pe care tu, banca, l-ai dat si tot tu ai considerat o ipoteca evaluata de tine care sa acopere acel imprumut. Asta este conceptul legii.

Aveti o obiectie?
Bogdan Olteanu: Fara indoiala. Bancile nu functioneaza preluand riscurile debitorilor. Ele au ca obligatie fundamentala sa administreze bine si cu grija banii deponentilor, pentrtu ca bancile dau mai departe banii deponentilor. Rostul lor e sa se asigure ca-i plaseaza, ii recupereaza si ii dau inapoi deponentilor si ii pot da oricand deponentii ii cer. Riscul fundamental pe care il asuma o banca si care se vede in activitatea ei e riscul de neplata: riscul ca o persoana sa nu poata sau sa nu vrea sa plateasca creditul pe care l-a luat. Acesta e riscul fundamental pe care o banca si-l asuma pe socoteala deponentilor. Orice alte riscuri in plus se pot legifera, in masura in care e constitutional, dar ele se vor regasi in sarcina deponentilor – a romanilor, cam 14 milioane, care economisesc si isi depun banii la banca. Din acest motiv, cand vorbim despre impartirea riscurilor, luam in calcul si a treia categorie: deponenti, banci si debitori. Cei care trebuie protejati sunt deponentii, pentru ca ei nu decid cui se da credit si in ce masura cel care primeste creditul decide la un moment dat sa nu-l ramburseze.

Citește și

"Batalia" decisiva pentru legea "Darii in plata" se da in Camera Deputatilor. Ce s-ar putea intampla pana la urma cu plafonul

Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

Difera foarte mult varianta adoptata de Senat de cea cu care ati intrat in Parlament. Sunteti multumit de ea?
Daniel Zamfir: Nu as spune ca difera foarte mult. As spune ca singura diferenta e aceea ca s-a introdus un plafon, 150.000 de euro, si s-a mai introdus, a scapat o chestiune pe care o vom corecta, si anume ca ipoteca trebuie sa fie a imobilului in care locuiesti. E o greseala prin faptul ca asta ar elimina cam jumatate din cetatenii care au credite cu ipoteca din aplicarea legii. Sunt situatii in care pentru creditul respectiv au garantat parintii cu imobilul imprumutul copilului. De ce parintii sa fie exclusi de la aplicarea legii? 50% din creditele ipotecare sunt aceste credite de nevoi personale cu ipoteca unde garanti sunt parintii pentru copii.

Presedintele PSD, Liviu Dragnea, spunea ca la Camera se va cauta exact aceasta corectura, sa fie vorba despre imobilul in care locuieste. Va puteti astepta ca precizarea sa ramana.
Daniel Zamfir: Ma astept. Domnul Dragnea a spus si ca se va reanaliza plafonul, pentru ca ridica probleme de discriminare, Legea de prevenire si combatere a discriminarii vorbeste despre discriminarea indirecta. Dezavantajam o persoana in functie de o datorie la banca. Pai saracul om care are o datorie de 152.000 de euro fata de cel care a luat 150.000 de euro e discriminat. Cetatenii sunt pana la urma sursa mea si a celor care am initiat legea. Legea asta nu are culoare politica.

Cealalta precizare care a trecut in Senat e ca este vorba de un bun cu destinatie de locuinta.
Daniel Zamfir: Era vorba de imobilul in care locuiesti. Incerc si voi sustine la Camera Deputatilor in fata colegilor ca astfel excludem cel putin jumatate din cei care, in mod onest, au garantat pentru copii. Vorbim de orice bun imobil. Daca banca a considerat un bun ca fiind valoros, un spatiu comercial, un teren, de ce acum nu mai e valoros?

Acest plafon e unul din amendamentele pe care BNR le-a sustinut. Sunteti multumit de amendamentele aduse in forma in care legea a trecut de Senat?
Bogdan Olteanu: E un pas inainte spre ceea ce noi credem ca va face aceasta lege constitutionala. Pentru ca a interveni in contracte deja semnate, in lucruri care s-au produs in trecut, nu se poate decat in situatii exceptionale si justificand caracterul exceptional al interventiei. Criza a afectat dramatic o serie de persoane, acelea care s-au imprumutat pentru a cumpara o locuinta, au avut dificultati pentru ca le-au scazut veniturile, pentru ca valoarea garantiei a scazut. In acele conditii exceptionale, potrivit Constitutiei, se pot lua masuri exceptionale. Ceea ce noi sfatuim, pentru ca BNR vine sa propuna modificari in spiritul cererii presedintelui de reexaminare, e sa tinteasca legea catre cei care nu pot plati, nu catre cei care nu vor sa plateasca, astfel incat sa devina constitutionala. Asa cum e ea formulata, legea ii vizeaza pe cei care nu vor sa plateasca. Pentru ca nu stabileste niciun criteriu. Noi propunem criterii ca sa ii vizam pe cei care nu pot. Statul roman a mai facut asemenea lucruri si nu creezi discriminari. Plafonul de 60.000 de euro de la Prima Casa nu creeaza o discriminare, e o sansa in plus pentru cei care au resurse mai putine. Nu cred ca domnul deputat va spune ca daca pensionarii beneficiaza de scutire de tarif de transport in comun, asta e o discriminare. Da, asa se fac politicile publice, tintindu-i pe cei care au nevoie. Noi am propus niste criterii, ca sa fie vorba de o locuinta de bun-simt, nu un palat. 150.000 de euro credit inseamna 200.000 valoarea locuintei. In 2007-2008, asta insemna un apartament bun in centrul Capitalei. E deja un criteriu rezonabil. Am propus, de asemenea, ca persoana sa locuiasca in acea casa, nu sa fie casa de vacanta sau dezvoltare industriala, si ca persoana sa aiba dificultati de rambursare. Asta se masoara: cat reprezinta rata la banca din veniturile familiei. Noi am propus criteriile, Parlamentul decide. Sa nu spui ca nu e necesara nicio cifra ne duce spre o problema de etica, ii ajutam pe cei care nu au nevoie sa fie ajutati? Si ne ducem spre un baraj de constitutionale. Daca e declarata neconstitutionala, nimeni nu va beneficia de ea.

Ar putea evita declararea ca neconstitutionala invocand articolul 53 din Constitutie? Putem declara criza o calamitate?
Bogdan Olteanu: Calamitatea se refera la catastrofe naturale, dar si la un dezastru, se poate referi si la o situatie economica. Sunt persoane care au intrat intr-o situatie dezastruoasa din cauza crizei, dar nu toata natia. Iar aceia dintre noi care au intrat intr-o situatie dezastruoasa pentru ca se imprumutasera – poate in franci elvetieni, poate valoarea garantiei s-a redus mult, poate au ramas someri sau le-au scazut salariile – acele persoane pot fi ajutate. Constitutia ne permite.
Daniel Zamfir: L-as intreba pe domnul viceguvernator, vizavi de interventia in contracte: de ce darea in plata ar fi o interventie in contract iar legea bail-in-ului nu ar fi o interventie in contract. Legea asta care se aplica de la 1 ianuarie inseamna ca toate persoanele care au bani la banci se pot trezi fara bani fara voia lor ca sa salveze o banca.
Bogdan Olteanu: Nu, ca alternativa la intrarea bancii in faliment, ca se trezeau toti fara bani. Mi se pare o concidenta interesanta: la locuinte va preocupa casele peste 150.000 de euro, iar la deponenti, cei care au peste 100.000 de euro. Nu vorbiti si de cei care au depozite mai mici? Peste 100.000 de euro au 1.000 de oameni in Romania.
Daniel Zamfir: Apropo de profesia domnului Olteanu, avem decizia CCR 1321/2011, care consfinteste un lucru foarte clar, avem decizia Curtii de Justitie a UE care spune ca se poate aplica retroactiv. Dupa prima varianta a adoptarii, presedintele putea sa atace la CCR.
Bogdan Olteanu: Poate ca o sa o atace, momentan va cere sa o reexaminati pentru ca ati facut-o prost pe fond. V-a transmis 8 obiectii de fond.

Vorbeam de aceasta derogare de la un contract aflat in desfasurare, care poarta riscul de hazard moral. Sunt observatiile Bancii Centrale Europene.
Bogdan Olteanu: Poarta riscul unui abuz extraordinar si poarta riscul de a nu diferentia intre cei care au nevoie si cei care nu vor sa plateasca.
Daniel Zamfir: Vreti sa spunem oamenilor de ce au ajuns in situatia asta? In 2005, de exemplu, BNR avea o norma, norma 10, care prevedea masuri de protectie a creditelor persoanelor fizice. In 2007 a abrogat-o, a permis bancilor comerciale sa mareasca plafonul pana la 70%, a eliminat calificarea intre credite imobiliare si credite de nevoi personale. De asta au aparut credite de nevoi personale cu ipoteca de sute de mii de euro sau franci elvetieni. Acum, dupa ce s-au jucat cei din Banca Nationala de-a creditarea, revin in 2012 asupra deciziei, reinstaureaza norma si stabilesc plafonul de 35% . Dar a fost foarte tarziu, peste 800.000 de oameni au ajuns in imposibilitatea sa-si mai plateasca ratele la banca. Cand 1 din 4 romani imprumutati la banca nu-si poate plati ratele e un esec total al sistemului bancar si mai ales al supravegherii BNR.
Bogdan Olteanu: Sa clarificam cateva informatii false. In 2007 Romania a intrat in UE si de atunci a aplicat toate reglementarile europene, pe care Parlamentul le-a votat. In 2007, acestea stabileau ca nu se mai instituie plafoane. Asa gandea lumea si UE la acel moment, asa a gandit si Romania. In 2012 filosofia s-a schimbat, acum s-au pus plafoane. Din acel motiv s-au eliminat plafoanele, fiindca Romania s-a decis, cu sau fara domnul Zamfir, sa intre in Uniunea Europeana. A fost bine, a fost rau, era o filosofie liberala. Nu aveam dreptul de a pune limite, reglementarea bancara se face la nivelul Parlamentului European, nu la cel al Parlamentului Romaniei.

Sunteti convins ca Banca Nationala a facut tot ce putea?
Bogdan Olteanu: A facut, a strigat cat se poate de tare, a luat niste masuri considerate pe atunci neortodoxe, radicale, de macrostabilizare. Am cerut bancilor ca 40% din banii pe care-i imprumuta sa-i blocheze la BNR, ca sa-i descurajam sa dea credite in moneda straina. In Polonia si Ungaria, unde nu s-a luat aceasta masura, numarul creditelor in franci elvetieni e de 10 ori mai mare ca in Romania. A functionat in aceasta masura. In capitalism nu poti sa interzici produse, poti sa le descurajezi. Au existat mesaje ale BNR, le-am spus oamenilor sa nu se imprumute in moneda straina.

Pana la urma, va asteptati sa intre criterii suplimentare, de limitare de acees la mecanismul darii in plata?
Daniel Zamfir: M-am gandit sa le propun colegilor deputati ca anumite credite, care au fost negociate, cu dobanda preferentiala, pentru VIP-uri – domnul Olteanu are 11 credite – sa le excludem. Cei care au avut contracte preformulate, standard, lor sa li se aplice. Ma gandesc sa le propun asta colegilor, dat fiind ca bancherii spun ca au existat categorii privilegiate. Aceasta lege e de protectie a consumatorului impotriva abuzurilor bancilor. Si cel care a luat 150.000 si cel care a luat 155.000 a fost abuzat de banca, in sensul ca acel credit a avut clauze abuzive – sunt peste 15.000 de procese castigate. Nu pot spune ca unul intra sub incidenta legii iar altul nu.

Dar ce spuneti de criteriul celor doua treimi din venituri?
Daniel Zamfir: Ce om ajunge sa-si dea casa bancii? Sa utilizeze darea in plata? A platit 30% avans, a platit 7-8 ani cu dobanda 10%. Creditul e cam achitat, mai ramane casa. Ca sa faca asta, trebuie sa fie intr-o situatie critica, ca altfel nu e nebun sa piarda.
Bogdan Olteanu: Mi se pare plauzibil, de aceea cred ca nu e o problema pentru parlamentari sa accepte aceasta tintire a legii catre cei care sunt in nevoie. Din ce spune domnul Zamfir, inteleg ca nu e un pericol ca cineva dintre cei care au credite mari sa dea casa inapoi. Nu intelegem care e impedimentul etic sau constitutional. Eu va propun sa-i exceptam pe cei care pot sa plateasca creditul. Sa facem o distinctie: da, au fost clauze abuzive, cine le-a introdus plateste. Aici vorbim de persoane creditate fara clauze abuzive. Nu poti face 2 legi pentru aceeasi problema. Pentru clauze abuzive avem o lege, care e pusa in aplicare si functioneaza. Sunteti de acord ca cei care nu vor sa plateasca, dar pot plati, sa nu beneficieze de aceasta lege?
Daniel Zamfir: Cum ii identificati?
Bogdan Olteanu: Simplu: cel care are rata la banca 10% din venitul familie credeti ca poate plati? Sau 5%? Poate plati? Dumnevoastra raspundeti vreodata la vreo intrebare?
Daniel Zamfir: Ideea de a introduce criterii pe nivel de venituri e o chestie care nu sta in picioare. Nu mi se pare normal atata timp cat BNR a permis acel hazard, sa te imprumuti daca rata e 100% din venit?
Bogdan Olteanu: Pe cei cu 100% vrem sa-i ajutam. Eu ma intreb de ce vrea domnul Zamfir sa-i ajutam pe cei cu 5% din venituri. Pe cei cu 60% ii ajutam
Daniel Zamfir: Ajutorul de la BNR e un mar otravit, e o maxima ipocrizie. Ei spun ca vor sa-i ajute pe cei in nevoie, dar legea sa se aplice de acum inainte, nu pe cei care au credite in derulare. Neconstitutionalitatea nu se poate negocia
Bogdan Olteanu: Neconstitutionalitatea se poate inlatura tocmai stabilind ca benficiaza cei in nevoie. Cei care platesc 5% din venit trebuie ajutati de statul roman?
Daniel Zamfir: Eu va pot da zeci de mii de exemple de oameni care au datorii in banca si gafaie.
Bogdan Olteanu: De aceea noi dam o cifra de la care sa se inceapa. Sunt oameni care au luat credite mici.
Daniel Zamfir: Creditele astea de care vorbeste domnul Olteanu reprezinta 2%. Pentru 2% de ce riscam ca legea sa fie discriminatorie? Nu putem sa ne jucam acum ca legea sa fie atacata la CCR si de ea sa nu beneficieze nimeni.

Despre asta vorbim de cateva saptamani, de riscul ca legea sa pice la controalele de constitutionalitate. Care sunt criteriile sau noile observatii pe care le veti sustine in Camera?
Daniel Zamfir: Vreau sa ma intorc la pragul de 65% propus de BNR. Daca apare in viata omului un eveniment neprevazut, o operatie. Pot eu sa intru in viata omului sa spun ca vei fi obligat sa platesti 65%? Situatia dificila despre care o vorbim o simte omul pe pielea lui. Legea asta nu e de protectie sociala, nu se aplica categoriilor defavorizate. Stitit cati salariati MAI, MApN intra in aceasta categorie? Ei au luat credite in franci elvetieni, rata a crescut de 2-3 ori si au azi ratele mai mari decat veniturile.

Prima Casa e inclusa in lege, Guvernul cere sa fie exclusa. BNR ce argument are?
Bogdan Olteanu: Aici sunt 2 argumente. Prima Casa are o rata de neperformanta de 0,04%, sunt cateva zeci de familii in aceasta situatie. Al doilea argument e ca aici exista o garantie de stat, anularea ei de catre stat ne pune in categoria statelor neserioase. Inteleg ca aici e o frustare legata de principiul drobului de sare, daca se intampla ceva peste 10 ani. Daca peste 10 ani se scumpeste petrolul, o sa interziceti de azi masinile? Daca peste 10 ani se scumpeste mancarea, o sa interziceti de azi cuptoarele?
Daniel Zamfir: Asta ori e o prostie, ori e lipsa de pregatire, ori e intoxicare. Sa vedeti de ce nu anuleaza. Garantia statului e o garantie suverana, nu o poate anula legea darii in plata. La articolul 1 al legii scrie cine sunt beneficiarii. Statul roman are carcater de fideiusor, nu de consumator. Statul roman da teapa bancii?
Bogdan Olteanu: Aici se face o confuzie. In lege scrie ca atunci cand debitorul da in plata, toate celelalte garantii se anuleaza. Sunteti de acord sa scrieti “cu exceptia garantiei statului”? ne-am inteles, va multumesc, e minunat.
Daniel Zamfir: Nimeni nu anuleaza garantia statului, stati linistit. Nu poate fi anulata. Cel mai sigur garant este statul.
Bogdan Olteanu: E un castig extraordinar, in aceasta emisiune aflam ca nu vor sa anuleze garantia statului, daca scrieti acest lucru in lege, Prima Casa poate continua.

Dumneavoastra personal veti beneficia de efectele acestei legi?
Daniel Zamfir: Nu, eu nu am niciun credit. Fratele meu are un credit, luat pentru afaceri, deci e exclus. A depus garantii imobiliare, dar fiindca e pentru afaceri, e exclus de la aplicarea legii.
Bogdan Olteanu: De la amendamentul BNR e exclus.
Daniel Zamfir: Era si inainte.

Unul din efectele dezbaterii privind legea darii in plata e cresterea avansului. V-ati gandit la acest efect?
Daniel Zamfir: Nu ma mira ca sunt anumite banci care, pe langa ca santajeaza, acum incearca sa se razbune. Sunt si banci care continua programul Prima Casa.
Bogdan Olteanu: Domnul Zamfir poate nu-si aminteste, in decembrie a votat o lege de transpunere a unei directive europene, prin care avansul va fi marit cu toate garantiile pe care legea darii in plata le-a eliminat. Daca se elimina toate celelalte garantii si ramane doar imobilul, avansul va fi probabil in jur de 40%, poate mai mult. Potrivit legii votata de domnul Zamfir in decembrie. E o obligatie legala. Prin legea votata de dumneavoastra ati stabilit aceasta obligatie
Daniel Zamfir: Piata va regla.. De acum inainte, creditul se va da mult mai responsabil. Chiar daca se va scumpi creditarea tinerii, in special, vor fi feriti sa ajunga in situatia celor cu credite in franci elvetieni.
Bogdan Olteanu: Eu as spune, ii va feri pe tineri de sansa de a avea o casa.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"