România riscă să primească mai puţini bani de la UE în următorii 7 ani, din cauza Irlandei. „Pentru România, miza e uriaşă"

Potrivit Agerpres, acest avertisment a fost lansat de europarlamentarul social-democrat Victor Negrescu (grupul S&D).

"România riscă să primească mai puţini bani europeni în următorii şapte ani. Noua propunere pentru bugetul european 2028-2034, prezentată de Preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, reprezintă un semnal de alarmă serios. Bugetul propus, de 1.622 de miliarde de euro, la preţurile din 2025, este cu 141 de miliarde de euro mai mic decât propunerea iniţială a Comisiei Europene. Este o reducere de 8%, într-un moment în care statele membre şi oamenii se confruntă cu preţuri ridicate, venituri insuficiente şi nevoi tot mai mari", a scris Negrescu pe Facebook.

Potrivit eurodeputatului, "pentru România, miza este una uriaşă".

"Discutăm despre fondurile pentru drumuri, şcoli, spitale, agricultură, dezvoltarea satelor, sprijinirea firmelor româneşti şi crearea de locuri de muncă. 6 din 10 investiţii publice din România s-au făcut cu bani europeni de la integrare până în prezent. Este esenţial ca aceste riscuri pentru România să fie eliminate în negocierile europene. În agricultură, pragul minim propus pentru sprijinul mediu pe hectar scade de la 130 la 90 de euro, faţă de propunerea Comisiei Europene. Această modificare poate accentua diferenţele dintre subvenţiile acordate fermierilor din statele membre. Fermierii români concurează pe aceeaşi piaţă europeană şi trebuie să beneficieze de condiţii echitabile. România trebuie să susţină convergenţa deplină a subvenţiilor şi un buget distinct, protejat, pentru dezvoltarea rurală, nu doar un prag într-un fond comun cu alte priorităţi", a explicat el.

În educaţie, Erasmus+ pierde 1,66 miliarde de euro faţă de propunerea Comisiei şi peste 8 miliarde faţă de nivelul cerut de Parlamentul European

În educaţie, Erasmus+ pierde 1,66 miliarde de euro faţă de propunerea Comisiei şi peste 8 miliarde faţă de nivelul cerut de Parlamentul European, adaugă Victor Negrescu.

"Vorbim despre riscul de a avea mai puţine burse şi oportunităţi reduse pentru elevi, studenţi, profesori şi tineri. Accesul la educaţie şi mobilitate europeană nu trebuie să depindă de veniturile familiei. În ceea ce priveşte sănătatea, finanţarea comună prevăzută pentru sănătate, biotehnologie, agricultură şi bioeconomie este redusă cu aproape 3 miliarde de euro. Nu există o alocare distinctă şi protejată pentru un program dedicat sănătăţii, precum EU4Health, şi nici garanţia celor 20 de miliarde de euro pentru sănătate în planurile naţionale şi regionale, pe care am susţinut-o în Parlamentul European. România are nevoie de finanţări clare pentru spitale, prevenţie, acces la tratamente şi personal medical", spune Negrescu.

În digitalizare şi inteligenţă artificială, finanţarea europeană scade cu peste 7 miliarde de euro

În digitalizare şi inteligenţă artificială, finanţarea europeană scade cu peste 7 miliarde de euro, adică 13% faţă de propunerea Comisiei, potrivit eurodeputatului.

"În timp ce alte economii investesc masiv în noile tehnologii, Europa discută reducerea investiţiilor pentru următorii şapte ani. În contextul sumelor infime alocate din bugetul naţional, România are nevoie de mai multe resurse europene pentru cercetare, infrastructură digitală şi firme inovatoare. În plus, fondurile pentru protecţia civilă şi urgenţele sanitare scad cu aproximativ 35%, iar cele pentru solidaritate în caz de dezastre cu aproximativ 55%, faţă de propunerea Comisiei. O reducere greu de justificat, mai ales după succesul misiunilor europene de solidaritate în statele afectate de incendii, inundaţii sau alte incidente cu impact major", a exemplificat el.

Victor Negrescu a avertizat că există şi un risc direct privind alocările României:

"Mecanismul de protecţie de 80% nu garantează menţinerea integrală a alocărilor actuale pentru statele membre. Prin urmare, România poate primi mai puţini bani europeni. Agricultura, dezvoltarea rurală şi coeziunea rămân integrate în planuri comune corelate cu cerinţe şi jaloane specifice, apropiate de modelul PNRR. Totodată, termenele propuse pentru utilizarea fondurilor pot pune presiune suplimentară asupra proiectelor mari de infrastructură. Nu regăsim nici alocări dedicate pentru hubul de securitate la Marea Neagră sau pentru locuinţe accesibile. În plus, deşi este recunoscută nevoia de sprijin pentru regiunile de frontieră cu Ucraina, coeficientul financiar suplimentar de 1,25 pentru calcularea finanţării frontierelor este prevăzut doar pentru cele cu Rusia şi Belarus. Nu putem accepta însă ideea că reducerea investiţiilor este inevitabilă, cât timp nu sunt valorificate toate posibilităţile de finanţare".

România are nevoie de un guvern cu puteri depline

În aceste condiţii, Negrescu a subliniat că este nevoie de un guvern cu puteri depline.

"Singurele veşti bune sunt legate de menţinerea alocării minime de 195 de miliarde de euro pentru regiunile mai puţin dezvoltate, pragurile de finanţare pentru mediul rural şi obiectivele sociale, precum şi posibilitatea de a sprijini regiunile de frontieră cu Ucraina. În acest context, România are nevoie de un guvern cu puteri depline, cu o majoritate parlamentară clară şi stabilă şi cu un program de guvernare asumat. Nu ne putem permite o formulă politică fragilă, dependentă permanent de negocieri şi compromisuri conjuncturale, tocmai când trebuie să apărăm interesele României în cele mai importante negocieri bugetare europene din următorii ani. România trebuie să ştie ce solicită în negocierile europene, ce fonduri vrea să protejeze şi ce alianţe construieşte pentru a-şi susţine interesele. Avem nevoie de un guvern care să negocieze, să pregătească proiecte şi să folosească integral resursele disponibile, nu de jocuri politice sau de un executiv cu o majoritate instabilă", a transmis europarlamentarul.

El a adăugat că, în calitate de vicepreşedinte al Parlamentului European şi coordonator al grupului de lucru al Partidului Socialiştilor Europeni pentru viitorul buget european, va continua să susţiăn protejarea fondurilor pentru agricultură şi coeziune, subvenţii echitabile pentru fermierii români, finanţări distincte pentru dezvoltarea rurală, investiţii mai mari în educaţie, sănătate şi competitivitate şi un sprijin european mai consistent pentru România şi flancul estic.

"La propunerea mea, liderii de stânga vor aproba înaintea Consiliului European un document comun care cuprinde aceste priorităţi. Până la finalul anului se urmăreşte adoptarea unor decizii la nivel european privind bugetul pe termen lung care ne vor influenţa dezvoltarea până în 2034. Ar fi o greşeală strategică să intrăm în această etapă decisivă cu un guvern slab sau cu riscuri suplimentare de instabilitate politică. România are nevoie de o voce puternică şi coerentă la masa negocierilor europene", a menţionat Victor Negrescu. 

Siegfried Mureşan, negociator-şef al PE privind bugetul multianual: Respingem tăierile propuse de Preşedinţia irlandeză a UE

Parlamentul European respinge ferm tăierile propuse de Preşedinţia irlandeză a Consiliului UE la viitorul buget multianual al Uniunii Europene, a precizat, sâmbătă, europarlamentarul Siegfried Mureşan, negociator-şef al PE privind bugetul.

"Parlamentul European respinge ferm tăierile propuse de Preşedinţia irlandeză a Consiliului UE la viitorul buget multianual al Uniunii Europene. Pachetul de negociere privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene, prezentat astăzi de Preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, înaintea Consiliului European de săptămâna viitoare, prevede o reducere de 8% faţă de bugetul iniţial propus de Comisia Europeană. Totodată, pachetul propus nu ia în considerare creşterea moderată, de 10% a bugetului, votată de Parlamentul European în luna aprilie", a scris Mureşan, pe pagina sa de Facebook, potrivit Agerpres.

„O respingem din start”

El a arătat că, în calitate de negociator-şef al Parlamentului European, transmite că această poziţie de negociere nu poate fi acceptată de PE.

"O respingem din start, fiindcă nu ţine cont nici de noile priorităţi, precum apărarea, competitivitatea, dar nici de priorităţile tradiţionale, precum agricultura şi coeziunea. Vom apăra în negocierile cu Comisia Europeană şi Consiliul, în următoarele luni, lucrurile obţinute în Parlamentul European", a mai transmis Siegfried Mureşan.

Potrivit acestuia, "tăierile propuse de Preşedinţia irlandeză vizează, în principal, reducerea alocărilor pentru apărare, competitivitate şi acţiunea externă, faţă de propunerea iniţială de buget a Comisiei Europene".

Totodată, spune el, "fără creşterea moderată, de 10%", pe care Parlamentul European a propus-o la buget, "alocările destinate agriculturii şi coeziunii nu vor putea creşte până la un nivel adecvat nevoilor reale ale fermierilor şi regiunilor".

"Nu putem vorbi de patru ani de zile despre nevoia de a ne apăra mai bine, pentru ca acum să reducem bugetul pentru apărare. Nu putem vorbi de ani de zile despre nevoia de a creşte competitivitatea economiei Uniunii Europene, în special în raport cu China, pentru ca acum să reducem bugetul pentru competitivitate. Nu putem vorbi despre securitate alimentară, dar să nu oferim o finanţare adecvată agriculturii. Şi nu putem să vorbim despre beneficiile politicii de coeziune, inclusiv pentru întărirea securităţii la graniţele cu războiul declanşat de Rusia în Ucraina, pentru ca apoi să propunem un nivel de finanţare pentru politica de coeziune inferior celui din bugetul actual", a mai precizat Mureşan.

El a subliniat că nu se poate cere Uniunii Europene să facă mai mult, în timp ce îi va fi tăiat din propriul buget.

"Iar dacă statele membre vor reducerea presiunii asupra bugetelor naţionale atunci când finanţăm bugetul UE, este de neînţeles de ce Preşedinţia irlandeză nu a inclus în pachetul de negociere propunerile de resurse proprii prezentate de Parlamentul European. Aceste propuneri aveau exact rolul de a asigura mai multă finanţare pentru bugetul UE, fără a creşte contribuţiile din bugetele naţionale", a punctat Siegfried Mureşan.

Europarlamentarul a arătat că "viitorul buget trebuie să aibă mai mult curaj şi mai multă viziune, nu abordarea contabilă a unui administrator de bloc".

"Bugetul trebuie agreat în unanimitate de guvernele celor 27 de state membre. Dar el nu poate intra în vigoare fără aprobarea noastră, a Parlamentului European. Aşteptăm de la Consiliul European de săptămâna viitoare o abordare mai constructivă, care să aibă în vedere poziţia Parlamentului European fiindcă poziţia noastră este singura ce ţine cu adevărat cont de aşteptările pe care le au oamenii de la Uniunea Europeană. Aşteptăm, totodată, ca statele membre să adopte cât mai curând o poziţie comună privind bugetul Uniunii Europene, pentru a putea începe negocierile finale şi a ajunge la un acord până la sfârşitul anului", a mai transmis Siegfried Mureşan.

Irlanda a propus reducerea cu 8% a bugetului multianual al UE pe perioada 2028 - 2034

Preşedinţia Uniunii Europene, asigurată semestrul acesta de Irlanda, a propus sâmbătă reducerea cu 8% a bugetului multianual al UE pe perioada 2028 - 2034, transmite Reuters.

Comisia Europeană a propus anul trecut un buget de 2000 de miliarde, dar irlandezii au prezentat un proiect care prevede economii.

Irlanda mai propune diminuarea cu 3% a fondurilor pentru dezvoltarea regională, agricultură şi pescuit, respectiv cu 13% pentru competitivitate, prosperitate şi securitate. Se anticipează în acelaşi timp venituri suplimentare de 55 de miliarde de euro din surse cum ar fi taxele vamale şi vânzarea de certificate verzi către companii.

Din bugetul încă în curs de negociere între membrii Uniunii sunt finanţate principalele politici ale celor 27 de state.

Germania, Olanda şi Ţările Nordice ar prefera limitarea cheltuielilor UE, în timp ce Spania, Italia sau Polonia doresc un buget mai mare.

Liderii Uniunii vor discuta ideile Irlandei la Bruxelles, în 15 - 16 octombrie.

Pentru adoptarea bugetului - numit oficial Cadrul Financiar Multianual - este necesară unanimitatea statelor membre.