Datele arată că numărul persoanelor cu averi de peste 30 de milioane de dolari (ultra-bogați) a crescut spectaculos în perioada 2021–2026.
Concret, dacă în 2021 România avea 388 de ultra-bogați, până în 2026 numărul acestora a ajuns la 749. Asta înseamnă o creștere de 93%, practic o dublare a numărului de milionari extrem de bogați, în doar cinci ani.
Tendința ascendentă este prognozată să continue și după 2026. Conform estimărilor, până în 2031 România ar putea ajunge la 1.120 de persoane cu averi de peste 30 de milioane de dolari, ceea ce ar reprezenta o nouă creștere de aproape 50% față de nivelul estimat pentru 2026.
Evoluția plasează România printre piețele emergente cu cea mai rapidă dezvoltare a segmentului de persoane ultra-bogate din Europa Centrală și de Est. Creșterea este pusă pe seama dezvoltării sectoarelor de tehnologie, imobiliare, energie și investiții private, dar și pe acumularea accelerată de capital în ultimii ani.
Ce înseamnă ”ultra-bogat”
În lumea marilor averi, categoria „high-net-worth individuals” (bogați) include persoanele care dețin averi de cel puțin 1 milion de dolari, în timp ce elita financiară absolută – „ultra-high-net-worth individuals” (ultra-bogați) – este formată din cei care controlează averi de peste 30 de milioane de dolari.
Acești ultra-bogați sunt principalii cumpărători ai proprietăților „prime” – cele mai exclusiviste și mai scumpe locuințe de pe piață, evaluate în top 5% ca valoare în fiecare oraș sau regiune. Vorbim despre penthouse-uri de lux, vile spectaculoase și proprietăți premium care atrag investitori din întreaga lume.
Piețele „prime” au devenit în ultimii ani un magnet pentru capitalul internațional, iar profilul cumpărătorilor este din ce în ce mai global: antreprenori, investitori și milionari care caută active de lux în marile centre economice și turistice ale lumii.
Analiză la nivel național
Banca Naţională a României (BNR) va realiza cercetarea statistică "Finanţarea şi consumul gospodăriilor populaţiei", în colaborare cu Institutul Naţional de Statistică (INS).
Cercetarea se derulează începând din anul 2010, o dată la trei ani, sub coordonarea Băncii Centrale Europene, iar scopul acestui demers este de a obţine date referitoare la situaţia financiară, veniturile şi consumul gospodăriilor.
"Înţelegerea cât mai bună a comportamentului financiar, respectiv a consumului, veniturilor, economisirii şi a nivelului de îndatorare, este importantă pentru fundamentarea deciziilor de politică monetară şi identificarea riscurilor la adresa stabilităţii financiare", subliniază BNR.
Potrivit sursei citate, colectarea datelor de la gospodării va începe în decursul lunii aprilie a acestui an.
Eşantionul cercetării statistice, pus la dispoziţie de INS, este alcătuit din aproximativ 12.300 de gospodării, selectate din 1.309 localităţi, din toate judeţele. Datele colectate vor fi utilizate exclusiv în scopuri statistice, fiind tratate în regim de confidenţialitate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Cercetarea statistică, cu sprijinul IRES
BNR precizează că prelucrarea datelor cu caracter personal se realizează cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date (GDPR).
Implementarea în teren a cercetării statistice se va face cu sprijinul reprezentanţilor Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES).
Operatorii de interviu vor merge la gospodăriile din eşantion şi vor oferi sprijin pentru înţelegerea întrebărilor din chestionarul elaborat de BNR şi pentru completarea acestuia.
