Studiu INS: Nu e rost de economii pentru romani. Cheltuim lunar aproape cat castigam
Veniturile populatiei, ca medie lunara pe gospodarie, au fost in trimestrul al doilea de 2.396 lei, iar cheltuielile de 2.155 lei, potrivit datelor anuntate vineri de Institutul National de Statistica (INS).
"Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, in trimestrul II 2012 veniturile totale medii lunare au reprezentat, in termeni nominali, 2.396 lei pe gospodarie si 833 lei pe persoana. Veniturile banesti au fost, in medie, de 2.012 lei lunar pe gospodarie (699 lei pe persoana), iar veniturile in natura de 384 lei lunar pe gospodarie (134 lei pe persoana)", se arata intr-un comunicat al INS.
Salariile si celelalte venituri asociate acestora au format cea mai importanta sursa de venituri (48,9% din veniturile totale ale gospodariilor in trimestrul I 2012, respectiv 50,5% in trimestrul II 2012).
Alegeri 2024
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
La formarea veniturilor totale ale gospodariilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestatii sociale (23,7%), veniturile din agricultura (3,6%), veniturile din activitati neagricole independente (3,0%) si cele din proprietate si din vanzari de active din patrimoniul gospodariei (1,7%).
O pondere importanta detin si veniturile in natura (16%), in principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (14,1%).
Diferente de nivel si, mai ales, de structura intre veniturile gospodariilor s-au inregistrat in functie de mediul de rezidenta.
Astfel, in trimestrul II 2012 veniturile totale medii pe o gospodarie din mediul urban au fost cu 27,8% mai mari decat ale gospodariilor din mediul rural si cu 10,2% mai mari fata de ansamblul gospodariilor. In urban, veniturile gospodariilor au provenit in proportie de 62,8% din salarii, de 23,1% din prestatii sociale, veniturile in natura reprezentand 8,0% din total.
In rural, principala sursa a veniturilor gospodariilor a reprezentat-o productia agricola, care a asigurat 37,6% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (28,5% din totalul veniturilor) a fost formata de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile banesti din agricultura asigurand 9,1% din veniturile totale ale gospodariilor din mediul rural.
O contributie importanta la formarea veniturilor gospodariilor rurale a revenit si veniturilor salariale (29,6%) si celor din prestatii sociale (24,7%).
Cheltuielile totale ale populatiei, au fost, in trimestrul II 2012, in medie de 2.155 lei lunar pe gospodarie (749 lei pe persoana) si au reprezentat 89,9% din nivelul veniturilor totale.
Principalele destinatii ale cheltuielilor efectuate de gospodarii sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii si transferurile catre administratia publica si privata si catre bugetele asigurarilor sociale, sub forma impozitelor, contributiilor, cotizatiilor, precum si acoperirea unor nevoi legate de productia gospodariei (hrana animalelor si pasarilor, plata muncii pentru productia gospodariei, produse pentru insamantat, servicii veterinare etc.).
Cheltuielile pentru investitii, destinate pentru cumpararea sau constructia de locuinte, cumpararea de terenuri si echipament necesar productiei gospodariei, cumpararea de actiuni etc. detin o pondere foarte mica in cheltuielile totale ale gospodariilor populatiei (doar 0,3%).
Unele particularitati in ceea ce priveste marimea si structura cheltuielilor totale de consum sunt determinate de mediul de rezidenta.
Astfel, in timp ce nivelul mediu lunar pe o gospodarie al cheltuielilor totale de consum, este mai mare in urban fata de rural cu 398 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 16 lei, noteaza INS.
Aceasta deriva din faptul ca, in rural, 42,6% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezinta contravaloarea consumului din resurse proprii, in timp ce in mediul urban consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 18,8% din cheltuielile pentru consumul alimentar.
Conform clasificarii standard pe destinatii a cheltuielilor de consum, produsele alimentare si bauturile nealcoolice au detinut, in trimestrul II 2012, in medie, 43,1% din consumul gospodariilor.
O componenta a consumului cu pondere relativ mare in cheltuieli este legata de locuinta (apa, energie electrica si termica, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea si intretinerea locuintei). In trimestrul II 2012 aceasta a reprezentat 19,3% din cheltuielile totale de consum.
In cadrul cheltuielilor cu locuinta cea mai mare pondere a detinut-o cheltuielile necesare functionarii si incalzirii locuintei (15,3%). La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodarii pentru hoteluri, cafenele si restaurante (1,4%) si cele pentru educatie (0,7%).