Romania investeste in piuneze cat in autostrazi. Cum arata buzunarele gaurite ale statului
Un document oficial, obtinut de Mediafax, arata ca statul roman consuma pe bunuri si servicii o suma asemanatoare cu cea cheltuita pentru lucrari. Mai mult, achizitiile sunt efectuate fara un control si fara o prioritate in functie de necesitati.
Topul autoritatilor cu cele mai multe proceduri de achizitie lansate in ultimele trei luni este alcatuit, in ordine, de Romsilva (cu 133 documentatii acceptate), Complexul Energetic Turceni (54) si Romgaz (50), urmate de CFR Calatori (47), Complexul Energetic Craiova (46), CFR SA (45), Institutul National al Patrimoniului (42), Transelectrica (41), Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (38), CN Huilei (34), Societatea Nationala a Lignitului Oltenia (32), Nuclearelectrica (31).
Lista include un total de 54 institutii si companii de stat - si mai sunt prezentate, printre altele: Regia Autonoma de Transport Bucuresti (21 documentatii acceptate), Electrocentrale Bucuresti (17), Regia Autonoma pentru Activitati Nucleare (16), Hidroelectrica (14), Ministerul Apararii (12), Ministerul Administratiei si Internelor (11), Autoritatea pentru Reglementare in Comunicatii (11), CN Aeroporturi Bucuresti (10), CN Administratia Porturilor Maritime Constanta (10), Complexul Energetic Rovinari (9), precum si mai multe spitale clinice de urgenta si universitati.
Multe dintre aceste companii de stat sunt monitorizate de Fondul Monetar International din cauza pierderilor anuale ridicate, inregistrate constant. Una dintre principalele probleme identificate in cazul acestor achizitii este legata de valoarea estimata a contractelor si de ponderea mare a cheltuielilor cu bunuri si servicii, comparabila cu cea a cheltuielilor pentru lucrari.
Astfel, conform documentului citat, valoarea documentatiilor de licitatie din ultimele trei luni ale anului acceptate pentru a fi finantate de la bugetul de stat se ridica la aproximativ 5 miliarde lei, din care 1,97 miliarde lei pentru lucrari si 1,92 miliarde lei pentru achizitii si servicii.
La alocarile pentru bunuri si servicii se adauga insa si sumele cheltuite prin achizitii directe. "In privinta fondurilor europene, ponderea nu se pastreaza, diferenta intre lucrari si bunuri si servicii fiind considerabila, ceea ce demonstreaza ca regulile europene cresc gradul de respect fata de banul public", se arata in document. Analiza releva ca, din fonduri europene, un miliard lei a fost cheltuit in acest interval pentru investitii si doar 240 milioane lei pe bunuri si servicii.
O alta concluzie rezultata din verificarile efectuate in finalul acestui an este ca o serie de autoritati contractante, precum Romsilva, incarca sistemul de achizitii publice cu proceduri fractionate, fara ca la nivel central sa fie cunoscuta adevarata necesitate a achizitiilor. Romsilva este prezentata in document drept un exemplu de "anomalie institutionala", deoarece achizitiile sunt decise la nivel local de catre directii silvice. Aceste directii nu au personalitate juridica, iar unitatii centrale ii revine doar rolul de a lansa in numele acestora procedurile de achizitie publica, fara o analiza a necesitatii.
"Este, poate, cel mai mare achizitor prin Sistemul Electronic de Achizitii Publice, cumparand de la piuneze pana la armament, fara un control si o prioritizare in functie de obiectiv si necesitate", este concluzia in cazul Romsilva, potrivit Mediafax.
Recomandarea formulata este efectuarea de achizitii centralizate, ca in cazul spitalelor, apreciindu-se ca astfel ar fi eficientizata cheltuirea banului public.
"Din pacate, se cheltuieste mai mult pe bunuri si servicii decat pe ceea ce numim investitii, adica lucrari. Se simte clar nevoia unei centralizari, de creare a unei entitati centralizate pentru achizitii, chiar la nivel de Guvern. Pana acum insa, acest lucru nu s-a realizat deoarece este foarte clar ca ordonatorii principali de credite nu vor sa lase din mana bugetele, adica vor sa controleze ei achizitiile", au declarat agentiei Mediafax surse guvernamentale.
Datele analizate de Mediafax releva ca majoritatea achizitiilor sunt realizate prin negocieri directe sau licitatii la care este depusa o singura oferta.
Piata achizitiilor publice reprezinta in jur de 15% din PIB-ul Romaniei, iar statul, prin institutiile si companiile sale, este cel mai mare cumparator, analistii apreciind ca intre 20 si 40% dintre contractele incheiate cu statul sunt "cu dedicatie". Presedintele Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice, Cristina Traila, declara in primavara acestui an ca are prea putina putere si prea putini oameni pentru a tine in frau o piata care s-a cifrat la 19 miliarde euro in 2010.
Etichete: achizitii, afaceri, bani, cheltuieli, investitii, licitatie, servicii,
Dată publicare:
