Semnal de alarmă tras de FMI. Incertitudini reale la nivel global, guvernele îndemnate să-și reducă deficitele și datoriile
Fondul Monetar Internaţional (FMI) cere atât economiilor avansate, cât şi ţărilor în curs de dezvoltare, să-şi reducă nivelul datoriilor, deficitele, şi să-şi consolideze rezervele de capital, asta în contextul incertitudinilor globale.
În cel mai recent Monitor Fiscal, FMI atrage atenţia că ţările bogate au deja un nivel al datoriei publice de peste 100% din PIB, sau ar urma să depăşească acest nivel, inclusiv Statele Unite, Canada, China, Franţa, Italia, Japonia şi Marea Britanie.
Până în 2029, datoria publică globală ar urma să depăşească 100% din PIB, ajungând la cel mai ridicat nivel începând din 1948 şi continuând tendinţa ascendentă, a apreciat FMI, cerând statelor să-şi consolideze rezervele de capital pentru a se proteja contra riscurilor economice.
Oficialul FMI a explicat că până la finalul deceniului nivelul datoriei publice globale ar putea ajunge la 123% din PIB, "în cazul unui scenariu advers, dar plauzibil", aproape de nivelul record de 132% din PIB de după Al Doilea Război Mondial.
"Din punctul nostru de vedere, cea mai îngrijorătoare situaţie ar fi cea în care ar exista turbulenţe financiare", a declarat într-un interviu Vitor Gaspar, citând raportul de marţi al FMI în care se arăta că pieţele financiare se obişnuiesc prea mult cu riscurile, cum ar fi războaiele comerciale, tensiunile geopolitice şi deficitele guvernamentale extinse care, combinate cu activele deja supraevaluate, sporesc şansele unei corecţii "dezordonate" a pieţelor.
Riscul unei noi crize financiare
Aceste evoluţii ar putea duce la o spirală descendentă fiscal-financiară, similară cu cea apărută în timpul crizei datoriilor suverane din Europa, care a început în 2010, a declarat Gaspar.
"Existând riscuri semnificative la orizont, este important să fim pregătiţi, iar pregătirile necesită rezerve de capital, care să permită autorităţilor să răspundă şocurilor severe, în eventualitatea unei crize financiare. Cercetările FMI arată că ţările cu mai mult spaţiu fiscal pot mai bine limita efectele negative la adresa pieţei muncii şi economiei, în eventualitatea unor şocuri severe, combinate cu o criză financiară", a afirmat Gaspar.
Împrumuturile sunt acum mult mai costisitoare decât în perioada dintre criza financiară globală din 2008 şi pandemia care a început în 2020. Majorarea dobânzilor pune presiune pe bugete, într-un moment în care necesităţile sunt ridicate, pe fondul tensiunilor geopolitice, a fenomenelor meteo extreme şi a îmbătrânirii populaţiei, susţine oficialul FMI.
Acesta a adăugat: "Deşi recunoaştem că ecuaţia fiscală este greu de introdus de politicieni, acum este momentul să ne pregătim, sunt necesare măsuri ţintite pentru cheltuieli alocate în domeniul educaţiei şi infrastructurii, care să majoreze PIB-ul".
Alocând doar un punct procentual din PIB faţă de nivelul actual al cheltuieli către educaţie şi alte investiţii în capital uman, s-ar putea majora PIB-ul cu mai mult de 3% până în 2050 în economiile avansate, şi aproape dublu în ţările emergente şi în curs de dezvoltare, conform FMI.
