Șefa Comisiei Europene a felicitat România a transmis că aprobarea cererii de plată de 2,62 miliarde de euro reprezintă o răsplată pentru implementarea reformelor asumate prin PNRR.
„Felicitări, România! Eforturile voastre de reformă sunt răsplătite. Să menținem acest elan și să valorificăm la maximum programul #NextGenEU în țara voastră!”, a transmis Ursula von der Leyen.
„Mă bucur că astăzi Comisia Europeană a aprobat cererea de plată de 2,6 miliarde de euro din cadrul PNRR, un pas important pentru România și pentru continuarea investițiilor finanțate din fonduri europene. Mulțumesc doamnei președinte von der Leyen și echipei sale pentru acest rezultat, care confirmă că eforturile de reformă ale României sunt recunoscute la nivel european”, a transmis Ilie Bolojan.
„Undă verde” pentru cea de-a patra cerere de plată din PNRR
Comisia Europeană a emis, joi, o evaluare preliminară pozitivă a celei de-a patra cereri de plată a României în valoare de 2,62 miliarde EUR în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (RRF), elementul central al NextGenerationEU. Această a patra cerere de plată va ridica valoarea fondurilor acordate României în cadrul RRF la 12,97 miliarde de euro.
„Acest pas important se referă la acordarea fondurilor legate de această cerere de plată, care sprijină gestionarea durabilă a pădurilor, decarbonizarea sectoarelor transporturilor şi energiei, administraţia fiscală, pensiile publice, infrastructura de sănătate şi infrastructura socială pentru persoanele cu dizabilităţi. De asemenea, acestea vizează consolidarea procesului decizional al guvernului, promovarea digitalizării, îmbunătăţirea eficienţei sistemului judiciar, intensificarea luptei împotriva corupţiei şi sprijinirea dezvoltării sistemului de învăţământ”, arată Comisia Europeană într-un comunicat oficial.
Potrivit Comisiei Europene, măsurile din această cerere de plată includ:
- Implementarea unui cloud guvernamental: România a înregistrat progrese semnificative în ceea ce priveşte implementarea infrastructurii sale de cloud guvernamental, peste 30 de instituţii publice fiind deja conectate. Măsura vizează modernizarea administraţiei publice prin îmbunătăţirea schimbului de date, permiţând în acelaşi timp furnizarea de servicii publice mai eficiente şi mai uşor de utilizat.
- Decarbonizarea sectoarelor transporturilor şi energiei: România a adoptat măsuri pentru accelerarea tranziţiei către o economie cu emisii reduse de carbon. Printre acestea se numără introducerea unor taxe de proprietate mai mari pentru vehiculele cele mai poluante şi reducerea progresivă a dependenţei de producţia de energie electrică pe bază de cărbune.
- Revizuirea cadrului fiscal: România a introdus modificări legislative pentru a-şi face sistemul fiscal mai echitabil şi mai eficient, reducând sarcina administrativă şi îmbunătăţind respectarea obligaţiilor fiscale. Prin simplificarea procedurilor şi asigurarea unei distribuţii mai echilibrate a sarcinii fiscale, reforma urmăreşte să consolideze finanţele publice, promovând în acelaşi timp un mediu mai favorabil afacerilor.
România trebuie să urgenteze ritmul reformelor pentru a lua restul banilor din PNRR
Trebuie precizat că odată cu această tranșă, România ajunge la aproximativ 60% din totalul banilor disponibili prin PNRR, adică peste jumătate din cele 21 de miliarde de euro puse la dispoziție de Bruxelles. Presiunea rămâne însă mare pentru autorități, pentru că timpul pentru accesarea restului fondurilor este limitat: proiectele și reformele trebuie finalizate până la 31 august anul acesta.
Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Fondurilor Europene, avertizează că România riscă să piardă până la 15 miliarde de euro din PNRR dacă reformele și proiectele asumate în fața Comisiei Europene nu vor fi duse la capăt.
În ceea ce priveşte riscul de 15 miliarde, pleacă de la ipoteza că n-am face niciuna dintre reformele pe care le avem de făcut în PNRR. Este risc; e firesc atunci când ai un risc, gestionezi riscul. Eu în acest moment cred că am lucrurile destul de clare, şi v-am spus mai devreme cum acest guvern pregăteşte un calendar clar şi un proces prin care în Parlament să ajungă până la 31 mai toate proiectele de lege necesare. Din punctul meu de vedere, atâta timp cât proiectele respective vor fi adoptate în Parlament, nu văd vreun motiv pentru care PNRR să nu fie implementat până la capăt cu bine”, a spus ministrul Dragoş Pîslaru.
El a menţionat că „toate aceste proiecte de reformă ar fi putut să fie adoptate mai repede doar cu un acord al coaliţiei, care să le fi adoptat”.
Într-o nota de informare trimisă Guvernului, ministrul interimar Dragoș Pîslaru, prezintă situația critică în care se află implementarea PNRR și avertizează că România riscă penalizări de peste 15 miliarde de euro dacă reformele restante nu sunt finalizate la timp. Documentul subliniază că Planul Național de Redresare și Reziliență este considerat esențial pentru modernizarea economiei, infrastructurii, sănătății, educației și digitalizării, iar implementarea lui este descrisă drept „o prioritate absolută” pentru Guvern.
