Până în prezent, România a încasat peste 9 miliarde de euro prin PNRR, după aprobarea celor patru cereri de plată depuse. La acestea se mai adaugă alte aproximativ zece rezervate următoarelor două cereri de plată.
Prima cerere de plată a fost depusă la 31 mai 2022 și aprobată de Comisia Europeană în aproximativ cinci luni, fără observații sau corecții. România a primit aproximativ 2,6 miliarde de euro, bani care au finanțat primele reforme din PNRR, inclusiv reorganizarea infrastructurii rutiere, digitalizarea administrației fiscale, extinderea Spațiului Privat Virtual și adoptarea legislației privind securitatea rețelelor 5G.
A doua cerere, transmisă în decembrie 2022, a reprezentat primul semnal de avertizare. Deși evaluarea Comisiei Europene a fost pozitivă, două jaloane au fost considerate neîndeplinite, iar România a primit cu 53,36 milioane de euro mai puțin, sumă aferentă componentei de împrumut. Autoritățile au avut la dispoziție șase luni pentru a demonstra îndeplinirea reformelor restante.
Reformele neîndeplinite au blocat cererea 3 de plată din PNRR
Cea de-a treia cerere de plată, depusă în decembrie 2023, s-a transformat în cea mai dificilă etapă a implementării PNRR. Evaluarea Comisiei Europene a durat aproape 17 luni, de aproape trei ori mai mult decât în cazul celorlalte cereri, iar Bruxelles-ul a aprobat doar parțial plata, blocând inițial aproximativ 869 de milioane de euro.
Suspendarea fondurilor a fost cauzată de întârzieri în trei domenii considerate esențiale:
- reforma guvernanței companiilor de stat și operaționalizarea AMEPIP;
- transparența numirilor în companiile din energie;
- reforma pensiilor speciale.
Ulterior, după modificări legislative și negocieri cu Comisia Europeană, România a reușit să recupereze aproximativ 350 de milioane de euro din sumele suspendate. Totuși, aproape 459 de milioane de euro au fost pierduți definitiv din cauza reformelor implementate cu întârziere sau considerate insuficiente.
Această etapă a evidențiat vulnerabilități cronice ale administrației românești, precum politizarea companiilor de stat, blocajele legislative și dificultățile în implementarea reformelor asumate prin PNRR.
După dificultățile întâmpinate la cererea precedentă, România a revenit la un ritm normal de implementare. Astfel, cererea de plată numărul patru, depusă în decembrie 2025, a fost evaluată pozitiv în mai puțin de cinci luni și aprobată integral de Comisia Europeană, fără suspendări, corecții sau penalizări.
Valoarea totală a cererii a fost de 2,62 miliarde de euro, iar România a încasat efectiv aproximativ 2,25 miliarde de euro în iunie 2026.
Cererea a inclus 38 de jaloane și 24 de ținte, vizând domenii precum decarbonizarea economiei, digitalizarea administrației, implementarea cloudului guvernamental, reforma fiscală, guvernanța corporativă, sistemul de pensii, sănătatea și consolidarea mecanismelor anticorupție.
Este prima solicitare, după cea inițială, care a fost aprobată integral, fără blocarea vreunei sume.
Următoarele luni vor decide succesul PNRR
După aprobarea celei de-a patra cereri, România a depășit pragul de 60% din implementarea PNRR și a încasat peste 9 miliarde de euro din fondurile disponibile.
Miza rămâne însă foarte ridicată. Cererile de plată numărul cinci și șase trebuie depuse în viitorul apropiat, de acestea depinzând o finanțare de aproximativ 10 miliarde de euro, după cum a explicat recent Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Fondurilor Europene.
Negocierile cu Comisia Europeană privind ultima modificare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă au fost finalizate pozitiv, iar România păstrează un PNRR cu o valoare de peste 20 de miliarde de euro şi menţine integral componenta de bani europeni nerambursabili, a anunţat, recent, ministrul interimar al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru.
„Am finalizat pozitiv negocierile tehnice cu Comisia Europeană privind ultima modificare de PNRR. Rezultatul direct: România păstrează un PNRR cu o valoare de peste 20 de miliarde de euro şi menţine integral componenta de bani europeni nerambursabili, cea mai valoroasă parte a acestei finanţări”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.
El a subliniat că, prin ajustarea realistă a unor indicatori de investiţii şi prin reformularea unor jaloane şi reforme, au fost eliminate riscuri majore de penalizare, fiind evitate unele corecţii financiare care puteau ajunge la miliarde de euro pierduţi. Totodată, a adăugat Pîslaru, au fost păstrate obiectivele esenţiale ale reformelor şi investiţiilor asumate.
