România, după 15 ani în UE: A primit 70 de miliarde de euro. Contribuția noastră la buget a fost de 24 de miliarde

România şi bugetul UE 

Astfel, la 15 ani de apartenenţă la Uniunea Europeană, România are un sold pozitiv de 45,74 miliarde de euro, adică fonduri europene primite de ţara noastră peste banii cu care a contribuit la bugetul UE, conform Evoluţiei fluxurilor financiare dintre România şi Uniunea Europeană, publicate la 31 ianuarie 2022.

Din totalul celor 69,94 miliarde euro primite de România de la data aderării, 36,68 miliarde euro au fost primite în cadrul financiar multianual 2007-2013, iar 33,16 miliarde euro au fost sume primite în cadrul bugetului multianual 2014-2020, conform site-ului https://mfinante.gov.ro/.

Contribuţia României la bugetul Uniunii Europene a crescut, începând cu 1 ianuarie 2021, la 1,4% din Venitul Naţional Brut, faţă de 1,2% (2020), ridicându-se astfel la suma de 12,357 miliarde lei (2,357 miliarde euro), ca o consecinţă a Mecanismului European de Rezilienţă şi Redresare al Comisiei Europene, în urma căruia fiecare stat va contribui mai mult la bugetul UE. În acest sens, preşedintele Klaus Iohannis a semnat, la 15 februarie 2021, decretul pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Deciziei (UE, EURATOM) 2020/2053 a Consiliului din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene şi de abrogare a Deciziei 2014/335/UE, Euratom, adoptată la Bruxelles, se arată pe site-ul https://www.presidency.ro/.

Citește și

Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

Contribuţia României la bugetul Uniunii Europene va fi în 2022 de 12,878 miliarde lei, urmând ca, în 2023, să crească la 13,126 miliarde lei şi în 2024 la 13,376 miliarde lei, conform proiectului privind Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2022-2024, publicat la 19 decembrie 2021, pe site-ul Ministerul Finanţelor.

Contribuţia financiară a fiecărui stat membru al UE la bugetul Uniunii este calculată în mod echitabil, în funcţie de mijloacele de care acestea dispun. Cu cât este mai importantă economia unei ţări, cu atât este mai mare contribuţia sa. Bugetul UE nu este menit să redistribuie bogăţia, ci să răspundă nevoilor tuturor cetăţenilor europeni, informează site-ul https://european-union.europa.eu/.

Sumele cu care contribuie România la bugetul UE sunt direcţionate către finanţarea de programe şi proiecte în toate ţările UE (construcţii de drumuri, granturi pentru cercetători, protecţia mediului etc.).

Potrivit angajamentelor asumate prin Tratatul de aderare a Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr. 157/2005, România, în calitate de stat membru, participă la finanţarea bugetului Uniunii Europene potrivit regulilor comunitare unitare care sunt direct aplicabile de la data aderării. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2007, România asigură plata contribuţiei sale pentru finanţarea bugetului Uniunii Europene în cadrul sistemului resurselor proprii ale bugetului comunitar, se arată în Raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2021 şi proiecţia acesteia pe anii 2022 şi 2024, publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor.

Bugetul UE 

Sursele de venit ale UE provin, în principal, de la contribuţiile din partea ţărilor membre, taxele la import pentru produsele din afara UE, o nouă contribuţie bazată pe deşeurile de ambalaje din plastic nereciclate, amenzile impuse întreprinderilor care nu respectă normele UE. Bugetul UE este finanţat în proporţie de 98% din resursele proprii ale UE, la care se adaugă alte surse de venituri.

Iniţial, resursa proprie provenind din contribuţiile naţionale, bazată pe venitul naţional brut (VNB), a fost instituită ca o componentă-cheie "reziduală" a sistemului de resurse proprii, pentru a garanta că veniturile totale de la bugetul UE acoperă suficient toate cheltuielile convenite în bugetul anual.

Treptat, contribuţiile naţionale au devenit componenta predominantă a sistemului de resurse proprii, reprezentând peste 70% din veniturile UE.

Pentru că bugetul UE este dedicat în principal investiţiilor, Uniunea adoptă planuri de cheltuieli pe termen lung, cunoscute sub numele de cadre financiare multianuale (CFM), care se desfăşoară pe o perioadă de 5-7 ani. Bugetul pe termen lung stabileşte priorităţile şi limitele de cheltuieli ale UE. CFM-ul actual acoperă perioada 2021-2027.

Bugetul este decis în comun de Comisie, Consiliu şi Parlament. Comisia elaborează un proiect de buget pe care îl înaintează spre analiză Consiliului şi Parlamentului. Consiliul şi Parlamentul pot aduce modificări proiectului. În caz de dezacord, cele trei instituţii trebuie să negocieze până ajung la un compromis. Bugetul fiecărui an stabileşte sumele disponibile care urmează să fie cheltuite în limitele convenite în prealabil în cadrul financiar multianual. Acest fapt îi permite Uniunii Europene să planifice programele de cheltuieli cu câţiva ani înainte.

CFM 2021-2027 prevede un buget pe termen lung de 1 074,3 miliarde euro la preţurile din 2018, inclusiv integrarea Fondului european de dezvoltare. Împreună cu instrumentul de redresare Next Generation EU, în valoare de 750 de miliarde euro, acest buget va permite UE să asigure în anii următori o finanţare fără precedent, în valoare de 1,8 mii de miliarde euro, pentru a sprijini redresarea în urma pandemiei de COVID-19 şi priorităţile pe termen lung ale UE în diferite domenii de politică, scrie site-ul https://european-union.europa.eu/.

Bugetul pe termen lung al UE (CFM) va acoperi şapte domenii de cheltuieli. El va oferi cadrul pentru finanţarea a aproape 40 de programe de cheltuieli ale UE în următoarea perioadă de şapte ani.

Ce ţări contribuie cel mai mult la bugetul UE şi care contribuie cel mai puţin

Conform unei statistici a site-ului statista.com, ţările care au contribuit cel mai mult la bugetul UE în 2020, cu contribuţii naţionale de peste 10 miliarde de euro, erau: Germania (28,06 mld. euro), Franţa (23,68 mld. euro), Regatul Unit (17,07 mld. euro), Italia (16,59 mld. euro), Spania (11,04 mld. euro).

Au urmat: Olanda (5,84 mld. euro), Polonia (4,88 mld. euro), Belgia (4,66 mld. Euro), Suedia (4,09 mld euro), Austria (3,55 mld. euro), Danemarca (2,81 mld. euro), Irlanda (2,38 mld. euro), Finlanda (2,31 mld. euro), România (2,05 mld. euro), Cehia (2,02 mld. euro), Portugalia (2 mld. euro), Grecia (1,65 mld. euro), Ungaria (1,29 mld. euro), Slovacia (0,87 mld. euro), Bulgaria (0,58 mld. euro), Croaţia (0,5 mld. euro), Slovenia (0,45 mld. euro), Lituania (0,44 mld. euro), Luxemburg (0,38 mld. euro), Letonia (0,28 mld. euro), Estonia (0,27 mld. euro), Cipru (0,21 mld. euro), Malta (0,11 mld. euro).

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"